Administratorul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Alexander De Croo, a avertizat că o combinație de factori critici pune în pericol milioane de persoane. Creșterea prețurilor la energie, fenomenul meteorologic El Niño și înăsprirea condițiilor de creditare reprezintă amenințări directe pentru populațiile din țările în curs de dezvoltare. Aceste state se confruntă deja cu șocuri repetate, care complică capacitatea de a gestiona noile crize economice și climatice apărute recent.
Conflictul din Orientul Mijlociu a generat o creștere a prețurilor la hidrocarburi, forțând numeroase guvernament de a introduce subvenții masive pentru a proteja cetățenii. Alexander De Croo a subliniat că aceste măsuri au un cost exorbitant pentru bugetele naționale, care sunt deja limitate. Multe țări au fost nevoite să își revizuiască politicile și să reducă ajutoarele, fapt ce poate declanșa tulburări sociale, deoarece resursele sunt consumate pentru protecția imediată în detrimentul investițiilor pe termen lung.
Această situație creează o dilemă imposibilă pentru autorități, deoarece sprijinul acordat populației se face în detrimentul sectoarelor esențiale. Alexander De Croo a explicat că spațiul de manevră pentru politicile publice în domeniul sănătății, educației sau al investițiilor în energie regenerabilă este practic evaporat. Guvernanța ineficientă și lipsa sistemelor fiscale adecvate fac implementarea recomandărilor FMI privind o mai bună direcționare a subvențiilor extrem de dificilă pentru aceste state vulnerabile.
Pe lângă presiunea economică, fenomenul El Niño amenință securitatea alimentară prin afectarea recoltelor din Asia, Africa și America Latină. Alexander De Croo a indicat faptul că, între noiembrie și februarie, sunt probabile perioade prelungite de secetă, cu repercusiuni asupra inflației și a aprovizionării. Organizația estimează că aproximativ 130 de milioane de oameni din întreaga lume riscă să cadă în sărăcie anul acesta, în special în Asia de Sud și de Est, precum și în Africa Subsahariană.
În plus, creșterea costurilor de finanțare, cauzată de majorarea dobânzilor în economiile avansate, sporește povara datoriilor statelor vulnerabile. Conform datelor PNUD, țările în curs de dezvoltare alocă în medie aproximativ 9,5% din veniturile publice pentru plata dobânzilor la datorii. Acest nivel este cel mai ridicat din ultimii 25 de ani și depășește de peste trei ori rata înregistrată în țările cu venituri mari, îngreunând accesul la capitalul necesar dezvoltării.
Situația actuală a volatilității piețelor energetice și instabilitatea geopolitică globală accentuează vulnerabilitatea economiilor emergente. În contextul în care resursele sunt direcționate către gestionarea urgențelor, capacitatea de reziliență a acestor state este sever compromisă. Această dinamică de șocuri succesive, care afectează atât prețurile la alimente, cât și costul creditelor, obligă instituțiile internaționale să reevalueze modul în care susțin creșterea economică și ocuparea forței de muncă la nivel global.
