Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că renunțarea la controlul asupra regiunii Donbas nu ar putea garanta încheierea conflictului cu Rusia. Într-un interviu acordat postului danez DR Nyheder, liderul de la Kiev a susținut că Vladimir Putin ar putea folosi o eventuală cedare a teritoriului doar pentru a-și reface forțele. Scopul Moscovei ar fi lansarea unei noi ofensive peste un, doi sau cinci ani, transformând pauza actuală într-o simplă amânare a războiului.
Zelenski a subliniat că declarațiile Kremlinului privind obiectivele teritoriale nu pot fi luate drept garanții de securitate. El a amintit faptul că, deși Rusia vorbea despre Donbas, realitatea a fost o ofensivă asupra capitalei Kiev. Președintele a invocat și atrocitățile comise în Bucea pentru a demonstra că acțiunile Moscovei contrazic pretextele oficiale. În acest context, el a pus la îndoială natura garanțiilor de securitate pe care Ucraina le-ar putea primi în schimbul unor concesii.
Liderul ucrainean a descris două scenarii posibile în cazul în care sprijinul militar și financiar european pentru Ucraina ar înceta brusc. Într-un scenariu moderat, Rusia ar putea intensifica atacurile hibride împotriva unor state precum România, Republica Moldova, Bulgaria, Germania, Finlanda și Danemarca. Într-un scenariu mult mai periculos, trupele ruse ar putea avansa în Europa, încercând să își extindă influența asupra statelor baltice și a fostelor republici sovietice.
În ceea ce privește soluțiile diplomatice, Zelenski a propus o încetare a focului de-a lungul actualei linii de contact, urmată de negocieri. Această metodă ar putea opri pierderile de vieți omenești și ar permite reluarea activității economice în Ucraina. Totuși, președintele a avertizat că Rusia ar putea respinge o încetare imediată a luptelor, preferând negocieri pe termen lung care să acopere subiecte complexe, ceea ce ar indica faptul că Moscova nu dorește de fapt oprirea războiului.
Negocierile de la Abu Dhabi au evidențiat dificultatea colaborării cu rușii, pe care Zelenski i-a descris ca fiind fară a fi „cei mai buni prieteni ai noștri”. Deși discuțiile se concentrează pe probleme umanitare și pe returnarea prizonierilor, delegațiile au abordat și arhitectura de securitate postbelică. Oficialii americani au menționat că orice înțelegere privind teritoriile ar putea fi discutată abia spre finalul negocierilor, după ce vor fi rezolvate celelalte probleme diplomatice.
Securitatea frontierelor este o preocupare constantă în regiune, având în vedere incidentele recente de proximitate. Recent, o dronă a fost detectată la doar 25 de kilometri de România, în zona Sulina, fapt ce a impus decolarea a două avioane F-16 și emiterea unui mesaj RO-Alert. Aceste evenimente subliniază fragilitatea securității în zona de frontieră și importanța monitorizării constante a spațiului aerian în contextul tensiunilor regionale.
