Canada și Filipine au finalizat negocierile pentru încheierea unui nou acord de liber schimb, marcând un pas important în strategia de diversificare a parteneriatelor comerciale ale Canadei. Anunțul a fost făcut de premierul Mark Carney, în timpul participării sa la Manila, unde acesta se află pentru a lua parte la summitul Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN). Procesul de discuții între cele două state a fost lansat oficial în urmă cu un an.
Conform declarațiilor făcute de Mark Carney, guvernul canadian intenționează să acționeze rapid pentru ca procesul de semnare a documentului să fie finalizat în aproximativ șase luni. Dacă acest ritm este respectat, intrarea în vigoare a acordului comercial este estimată pentru anul 2027. Această mișare strategică este menită să construiască o economie canadiană mai rezilientă și să creeze o rețea densă de parteneri de încredere, oferind noi oportunități pentru companii și angajați.
Acordul bilateral vizează o gamă largă de sectoare economice esențiale pentru dezvoltarea Canadei. Mark Carney a subliniat că beneficiile vor fi vizibile în domenii precum agricultura, industria aerospațială, inteligența artificială, minerit, energie și sectorul forestier, inclusiv în domeniul serviciilor. Obiectivul central al acestui demers este de a reduce dependența relativă a Canadei de piața din Statele Unite, consolidând în același timp poziția țării pe piețele internaționale.
Pe lângă relația cu Filipine, Ottawa urmărește extinderea influenței sale comerciale prin finalizarea unui acord mai amplu cu organizația ASEAN, formată din 11 state membre. Mark Carney a precizat că negocierile pentru acest tratat major sunt deja aproape finalizate. Această strategie de expansiune este susținută de o țintă ambițioasă a Canadei, care își propune să dubleze volumul exporturilor către piețe din afara Statelor Unite până în anul 2035.
Eforturile de diversificare ale Canadei au fost accelerate de deteriorarea relațiilor cu Washingtonul și de conflictele comerciale cu președintele american Donald Trump. Pentru a compensa această dependență, Ottawa a intensificat simultan și relațiile comerciale cu Europa. Această politică de pivotare strategică este o reacție directă la incertitudinile generate de relația cu SUA, căutând o stabilitate economică prin multiplicarea partenerilor comerciali globali.
Această strategie de diversificare intervine într-un context de reconfigurare a lanțurilor de aprovizionare globale și de gestionare a riscurilor geopolitice. Canada încearcă să își securizeze accesul la resurse și piețe noi, evitând concentrarea excesivă pe o singură putere economică. Prin extinderea parteneriatelor în Asia de Sud-Est și prin consolidarea legilor comerciale cu Europa, Ottawa urmărește protejarea intereselor sale strategice pe termen lung.
