Vulnerabilitatea rezervei operaționale a României, marcată de un efectiv îmbătrânit și o pregătire depășită, ar putea duce la o revenire costisitoare la serviciul militar obligatoriu. Generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles și fost șef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Est, avertizează că tergiversarea măsurilor bazate pe voluntariat este o consecință a nerespectării propriilor legi de către autorități. Situația este evidențiată de rezultatele exercițiilor MOBEX, care au scos la iveală dificultăți majore în gestionarea rezervistilor.
Problema centrală vizează Legea nr. 5 din 9 ianuarie 2026, care introduce cadrul legal pentru serviciul militar voluntar în termen. Această legislație permite bărbaților și femeilor cu vârste între 18 și 35 de ani să se înscrie pentru o pregătire de patru luni, primind o indemnizație echivalentă cu trei salarii medii brute. Totuși, Guvernul Bolojan a eșuat în adoptarea normelor de aplicare, deși termenul limită de 90 de zile expira pe 9 aprilie, mult înainte de demiterea cabinetului în luna mai.
Generalul Virgil Bălăceanu subliniază că această întârziere reflectă o lipsă de responsabilitate la nivelul Guvernului și al Ministerului Apărării. Autoritățile au ignorat urgența de a înlocui rezerva operațională formată din persoane care au efectuat stagiul militar până în 2007. Fără aceste norme, nu se poate implementa programul de recrutare pentru soldați gradați voluntari în termen (SGVT), o categorie care ar fi trebuit să beneficieze de 3.500 de posturi deja bugetate de Ministerul Apărării.
Există suspiciuni privind motivele acestei neatenții legislative, generalul menționând posibile economii făcute pe seama securității naționale pentru a reduce deficitul bugetar. Dacă resursele care trebuiau direcționate către pregătirea voluntarilor au fost folosite pentru alte scopuri, situația devine scandaloasă. În prezent, rezerva este formată din cadre și soldați care au depășit vârstele optime pentru un conflict modern, ceea ce compromite capacitatea de răspuns în cazul unei crize.
Lipsa de acțiune pune în pericol tranziția către un model de apărare bazat pe voluntariat, în contextul în care rezerva actuală va fi ieșită din evidență treptat. Soldații gradați rămân în rezervă până la 55 de ani, iar cadrele până la 63 de ani, însă soluțiile de înlocuire sunt inexistente. Dacă procesul de recrutare pentru soldații gradați voluntari nu este reluat urgent, România s-ar putea vedea obligată să revină la stagiul militar obligatoriu, o măsură care ar fi mult mai costisitoare.
Contextul securității regionale rămâne tensionat, evidențiat de incidentele de la graniță. Conform datelor MApN, de la începutul anului au fost contabilizate 97 de atacuri în apropierea frontierei țării, inclusiv două drone care au pătruns pe teritoriul României sâmbătă trecut. Aceste evenimente subliniază necesitatea unei rezerve operaționale capabile și bine pregătite, într-un moment în care dotarea unor unități de rezerviști a fost criticată pentru utilizarea unor echipamente vechi.
