Președintele rus Vladimir Putin a emis un avertisment ferm către Occident, afirmând că Moscova este pregătită să utilizeze întregul său arsenal militar, inclusiv armele nucleare, în cazul în care exclava sa baltică Kaliningrad va fi atacată. Declarația a fost făcută joi, în cadrul Clubului de Discuții Valdai de la Moscova, într-un context marcat de tensiuni crescute în regiunea Mării Baltice și de exercițiile militare desfășurate de NATO în apropierea teritoriului rus.
Liderul rus a subliniat că, deși nu are intenția de a ataca nicio țară europeană, Rusia va răspunde cu forță oricărei agresiuni occidentale. Putin a menționat specific teritoriul situat între statele NATO Polonia și Lituania, avertizând că un atac direct asupra Federației Ruse sau asupra Kaliningradului va face ca utilizarea tuturor armelor din arsenal să apară inevitabil pe agenda statului. Această poziție vine după ce Moscova a exprimat îngrijorări privind exercițiile defensive ale NATO, pe care le consideră o escaladare.
Conflictul din Ucraina, numit de Moscova o operațiune militară specială, a intrat în al cincilea an, iar Putin a recunoscut impactul atacurilor ucrainene asupra economiei ruse. Acesta a declarat că manevrele militare ale Ucrainei din Marea Neagră au scos din luptă peste 100 de nave rusești și că atacurile asupra rafinăriilor de petrol au costat țara aproximativ 1% din produsul intern brut. Deși a recunoscut aceste pierderi, președintele rus a susținut că sistemul financiar și economia Rusiei rămân sigure.
În ciuda mențiunii că ar prefera ca conflictul să se încheie prin negocieri, Rusia semnalează o continuare a efortului militar masiv. Documente bugetare consultate de Reuters indică faptul că Rusia plănuiește să cheltuiască 17.100 de miliarde de ruble, echivalentul a 205,112 miliarde de dolari, pe apărare în anul 2027. Această sumă reprezintă o creștere de aproximativ 27% față de bugetul inițial, fiind cel mai ridicat nivel de cheltuieli de la începerea invaziei la scară largă în Ucraina.
Pe plan intern, Putin a criticat dependența Kievului de asistența financiară occidentală, numind-o umilitoare și susținând că Rusia nu are nevoie de astfel de „pomeni”. În paralel, Rusia este acuzată de NATO și de mai multe țări europene de desfășurarea unui război hibrid, care include atacuri cibernetice, sabotaj și spionaj. Aceste acțiuni sunt considerate tentative de a fragmenta sprijinul internațional oferit Ucrainei în fața agresiunii ruse.
Contextul conflictului este unul de o complexitate extremă, în care regulile de angajament par să se schimbe constant. În timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că nu mai există reguli în război, atacurile ruse asupra infrastructurii din Kiev continuă să provoace victime și distrugeri. Tensiunile sunt amplificate și de implicarea unor actori externi, precum transferul de soldați nord-coreeni care luptă de partea Rusiei, un subiect care a generat reacții și din partea Coreei de Sud.
