Serviciile de informații europene au ridicat posibilitatea unui test iminent al Rusiei la adresa NATO, avertizând că un eventual atac ar putea avea loc în câteva luni, nu ani. Această evaluare riscantă a fost transmisă de oficiali europeni, printre care și șeful serviciului de securitate ceh BIS, Michal Koudelka, care a subliniat că Moscova ar putea opta pentru o incursiune de mică amploare pe teritoriul unui stat aflat la granița cu Rusia.
Premierul polonez, Donald Tusk, a declarat în fața parlamentului că Rusia ar putea lansa atacuri cu drone sau rachete asupra teritoriului NATO în lunile următoare. Scopul acestor acțiuni ar fi demonstrarea faptului că articolul 5 este mai degrabă teoretic decât practic. Președintele francez, Emmanuel Macron, a susținut că aceste avertismente sunt solide și bine documentate, convocând liderii de partid la o reuniune de urgență la Paris pentru a discuta amenințarea crescută.
Michal Koudelka a detaliat faptul că planurile Kremlinului ar putea include provocări sub steag fals sau campanii masive de influență. Totuși, în statele baltice există o abordare diferită, oficialii de acolo fiind mai rezervați în privința unei invazii majore. Normunds Mežviets, directorul general al serviciului de securitate leton VDD, a menționat că nu există indicii ale unui atac iminent, dar există semnale că Moscova se pregătește pentru acțiuni mai decisive în Europa.
Pe de altă parte, Jonatan Vseviov, secretarul general al ministerului estonian de externe, a criticat „panica de pe rețelele sociale” legată de un posibil atac. Oficialii baltici cer calm, temându-se că un discurs despre o invazie iminentă ar putea afecta negativ societățile și economiile locale. Mežviets a observat însă că, înainte de 2022, partenerii din Europa occidentală nu ascultau constant avertismentele primite de la statele din regiune.
Thomas Nilsson, șeful serviciului militar de informații și securitate al Suediei, a descris o schimbare de paradigmă în tacticile rusești, menționând incidentul cu o dronă înarmată la aeroportul din Leipzig. Rusia pare să treacă de la sabotaje aleatorii la ținte specifice, precum infrastructura feroviară sau industria de apărare. Scopul acestor acțiuni este de a reduce sprijinul pentru Ucraina și de a crea fisuri în interiorul NATO prin campanii de sabotaj intensificate.
Contextul securității europene este marcat de o tensiune constantă, în special în perioada în care Rusia și Ucraina își intensifică reciproc atacurile aeriene. Rusia a susținut în repetate rânduri că livrarea de armament și informații către Kiev transformă țările occidentale în participanți la război și, implicit, în ținte legitime. Această retorică a fost utilizată pentru a justifica diverse incidente de sabotaj împotriva infrastructurii critice din statele care susțin Ucraina.
