Guvernul australian a prezentat în fața parlamentului un proiect de lege care vizează impunerea unor reguli mult mai riguroase pentru companiile care administrează rețelele sociale și alte servicii online. Noua reformă introduce obligații suplimentare pentru protejarea utilizatorilor împotriva conținutului dăunător și oferă acestora posibilitatea de a controla fluxul de informații. Companiile care nu vor respecta noile cerințe de siguranță digitală se vor confrunta cu sancțiuni financiare de până la 100 de milioane de dolari australieni.
Una dintre principalele schimbări propuse vizează modul în care platformele afișează postările utilizatorilor prin sisteme automate de recomandare. Proiectul prevede ca utilizatorii să poată dezactiva fluxurile de conținut sugerat algoritmic, optând pentru o variantă în care vizualizează exclusiv postările conturilor pe care le urmăresc deja. Această măsură ar trebui să fie ușor de accesat în interfața aplicațiilor, iar platformele nu vor avea permisiunea de a reactiva automat recomandările atunci când utilizatorul redeschide serviciul.
Reforma vizează în mod special protecția sănătății mintale a copiilor și adolescenților, dar include și responsabilități pentru adulți. Companiile vor trebui să asigure un mediu online sigur, limitând expunerea la materiale care încurajează tulburările de alimentație sau atitudinile misogine. Pentru categoria adulților, obligația de diligență se va concentra pe prevenirea accesului la materiale și comportamente grav dăunătoare, inclusiv la conținutul ilegal. Ministrul australian al Comunicațiilor, Anika Wells, susține că responsabilitatea trebuie să revină companiilor care obțin venituri din activitatea utilizatorilor.
Proiectul de lege introduce conceptul de obligație digitală de diligență, aplicabil nu doar rețelelor sociale, ci și platformelor de jocuri sau serviciilor de inteligență artificială conversațională. În prezent, algoritmii selectează conținutul pe baza interacțiunilor și activității, aducând adesea în prim-plan materiale de la persoane necunoscute. Criticii reformei, inclusiv reprezentanți ai administrației conduse de Donald Trump, avertizează că aceste reguli ar putea duce la o moderare excesivă a conținutului și la limitarea libertății de exprimare a utilizatorilor.
Marile platforme de tehnologie, precum Meta, TikTok, Snap, X și YouTube, nu au oferit încă un răspuns public comun la acest proiect. Reprezentanții industriei au susținut că eliminarea recomandărilor automate ar putea reduce numărul de postări relevante pe care utilizatorii le văd de la prieteni. Totuși, susținătorii reformei argumentează că măsurile nu interzic opiniile controversate, ci oferă doar control asupra modului de consum al conținutului. Guvernul australian vrea ca setările de siguranță să fie funcționale și să nu se schimbe fără acordul explicit al utilizatorului.
Această mișcare a Australiei se aliniază unor tendințe globale de reglementare a spațiului digital, similar cu eforturile din Uniunea Europeană. În UE, regulile privind serviciile digitale au impus deja obligații de transparență pentru sistemele de recomandare, oferind utilizatorilor posibilitatea de a evita profilarea. Totodată, la nivel european, se discută implementarea EU Kids Act, un proiect care vizează restricționarea accesului minorilor la rețele sociale și platforme video prin mecanisme de control parental și verificarea vârstei.
