Două nave comerciale au fost lovite de drone rusești în apele teritoriale ale României, în nopțile de 14 spre 15 octombrie. Incidentul, care a avut loc după atacuri similare în zona maritimă comercială a României și Bulgariei, ridică probleme critice privind suveranitatea și dreptul internațional. Autoritățile de la București analizează măsuri ferme, în timp ce președintele Nicușor Dan a anunțat o reuniune a NATO pentru a discuta atacurile asupra navelor din Marea Neagră.
Expertul în intelligence militar, comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, subliniază că lovirea unor vase neutre în apele teritoriale reprezintă un incident grav care afectează suveranitatea statului. Acesta precizează că, deși atacul a avut loc pe teritoriul României, nu poate fi clasificat imediat ca o agresiune directă asupra țării, deoarece ținta a fost o navă neutră, nu una de stat. Această distincție juridică este esențială pentru deciziile politice și militare pe care le va lua Bucureștiul.
Sandu Valentin Mateiu compară reacția României cu cea a Bulgariei, menționând că Sofia a fost mai fermă, convocând ambasadorul Rusiei după lovirea navelor în zona sa economică exclusivă. Comandorul consideră că România trebuie să reacționeze mai vehement, având în vedere că incidentul a avut loc în apele teritoriale, nu doar în zona economică. El avertizează că, dacă drona a lovit nava intenționat, acesta nu mai poate fi considerat un simplu incident de deviere.
O posibilitate analizată de expert este ca atacul să fi fost o eroare de operator, cauzată de neînțelegerea poziției exacte a navei. Nava ar fi fost lovită la aproximativ 8-10 mile de coasta României, ceea ce ar însemna o eroare de doar 2 până la 4 mile în interiorul zonei teritoriale de 12 mile. Totuși, Sandu Valentin Mateiu avertizează că pericolul major apare în cazul în care astfel de erori devin un model de comportament sistematic din partea Rusiei.
În ceea ce privește securitatea, România discută posibilitatea creării unui culoar maritim pentru protecția navelor, însă acest pas ar putea crește riscul de escaladare. Dacă acest culoar va include și navele din porturile ucrainene, Moscova ar putea susține că România a devenit parte a conflictului. Sandu Valentin Mateiu notează că România nu dispune în prezent de capacități militare suficiente, precum sisteme de apărare antieriană și antidronă de tip point defense și area defense, pentru a asigura un astfel de convoi.
Contextul regional este marcat de o tensiune crescută, în condițiile în care Rusia și Ucraina își lovesc reciproc navele comerciale fără respectarea procedurilor de blocadă stabilite prin dreptul internațional. În acest cadru, Rusia tinde să testeze reacțiile aliaților NATO, vizând în special punctele vulnerabile din zona Mării Negre. Deciziile privind invocarea Articolului 4 sau a Articolului 5 din tratatul NATO rămân sub analiza experților militari și a specialiștilor în drept internațional.
