Argentina și Ucraina ocupă primele două poziții în clasamentul țărilor cu cele mai mari datorii restante către Fondul Monetar Internațional, conform datelor oficiale ale instituției financiare disponibile la începutul lunii octombrie 2026. Argentina conduce lista cu un sold de 56,8 miliarde de dolari, o sumă care depășește totalul datoriilor următoarelor șase state din clasament. Această valoare reprezintă 8,2% din PIB-ul estimat al țării pentru anul 2026, reflectând o presiune economică majoră asupra economiei naționale.
Situația financiară a Argentinei este rezultatul unei istorii lungi de crize valutare, inflație ridicată și dificultăți de acces la piețele de capital internaționale. După ce țara își achitase datoria în perioada mandatului lui Nestor Kirchner, aceasta a revenit la FMI în 2018 prin acordul record de 57 de miliarde de dolari. Ulterior, un program din 2022 a fost urmat de cel mai recent acord din aprilie 2025, care a asigurat 20 de miliarde de dolari pentru stabilizarea economiei și refacerea rezervelor.
Ucraina se poziționează pe locul al doilea în clasament, având o datorie de 14,4 miliarde de dolari, o sumă impusă de costurile extraordinare ale războiului din 2022. Conflictul a afectat infrastructura și a pus presiune pe finanțele publice, necesitând asistență internațională pentru stabilitate. În februarie 2026, Ucraina a obținut un nou program de finanțare de 8,1 miliarde de dolari, parte a unui pachet de sprijin mai amplu de 136,5 miliarde de dolari, destinat și reconstrucției țării.
Alte state cu niveluri ridicate de îndatorare includ Pakistanul, cu 10,8 miliarde de dolari, Egiptul, cu 10,6 miliarde de dolari, și Ecuador, cu 9,4 miliarde de dolari. Pakistanul se confruntă cu probleme legate de colectarea impozitelor și penuria de valută străină, primind în mai 2026 o finanțare de 1,3 miliarde de dolari. Aceste împrumuturi sunt direcționate către reforme care vizează extinderea bazei de impozitare și îmbunătățirea rezilienței în fața schimbărilor climatice.
În contextul acestor presiuni, Banca Mondială și FMI au aprobat reforme pentru cadrul de evaluare a sustenabilității datoriei țărilor cu venituri scăzute. Aceste modificări, care vor deveni operaționale în a doua jumătate a anului 2027, vizează o analiză mai riguroasă a riscurilor și a capacității de îndatorare. Noua abordare va introduce teste de stres și instrumente de evaluare mai precise pentru a gestiona un mediu financiar tot mai complex și riscant pentru statele în curs de dezvoltare.
Instituțiile financiare internaționale utilizează acest cadru pentru a determina dacă o țară poate contracta noi împrumuturi fără a compromite rambursarea celor existente. Revizuirea actuală este prima de la anul 2017 și pune accent pe analiza datoriei interne și pe impactul schimbărilor climatice asupra stabilității financiare. Scopul final este creșterea transparenței datelor și îmbunătățirea previziunilor privind capacitatea de plată a statelor vulnerabile.
