Prezența președintelui României la întâlnirile de nivel înalt este esențială pentru consolidarea poziției statului pe scena internațională, conform politologului Aurelian Mohan de la Columbia University. Specialistul a analizat activitatea președintelui Nicușor Dan în cadrul Organizației Națiunilor Unite, identificând o strategie de diplomație de nișă. Această abordare este specifică puterilor mici și mijlocii, precum România, care aleg să se concentreze pe elemente de agendă limitate din cauza resurselor disponibile.
Vizita președintelui Nicușor Dan a urmărit mai multe obiective strategice, de la realinierea parteneriatelor cu SUA până la dimensiunea economică. Un punct central al demersului a fost susținerea candidaturii lui Dacian Cioloș pentru funcția de Secretar General al Organizației Internaționale a Francofoniei. Aurelian Mohan subliniază că aceste acțiuni nu sunt izolate, ci fac parte dintr-un plan care poate facilita, în anul 2029, o candidatură a României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU.
În ceea ce privește securitatea regională, politologul consideră că România ar putea adopta o poziție mai ambițioasă, similară cu modelul Finlandei. El a menționat discursul lui Alexander Stubb de la UNGA ca fiind un exemplu de succes, în contrast cu abordarea mai redusă a României. Deși strategia actuală pare să fie adaptată pe termen lung, expertul sugerează că țara ar putea beneficia de o prezență mai puternică în structurile de securitate internaționale.
O creștere a contribuției la misiunile de menținere a păcii și a ajutorului umanitar este necesară pentru dezvoltarea soft power-ului românesc. În prezent, numărul de experți trimiși în astfel de misiuni este de doar 30 de persoane, o cifră semnificativ mai mică față de finalul anului 1990, când România trimitea anual 700 de oameni. Consolidarea acestor resurse ar putea preveni pierderea unor oportunități politice majore în cadrul Organizației Națiunilor Unite.
Strategia de diplomație de nișă utilizată de Nicușor Dan vizează și negocierea unor interese economice directe. Aurelian Mohan observă că demersurile prezidențiale sunt strâns corelate cu partea economică, încercând să utilizeze platformele internaționale pentru a sprijini dezvoltarea țării. Totuși, expertul a remarcat că România a decis să nu candideze în 2027 pentru funcția de membru în Consiliul de Securitate, lăsând Slovacia să fie singura candidată în acel interval.
Rolul României în arhitectura de securitate internațională depinde de capacitatea de a echilibra resursele limitate cu obiectivele de prestigiu. Participarea la funcții precum Secretariatul General al Organizației Internaționale a Francofoniei reprezintă un pas tactic pentru a construi reputația necesară pentru funcții de o importanță mai mare în viitorul apropiat.
