Conferențiarul universitar dr. Luciana Alexandra Ghica, de la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, a analizat riscurile reprezentate de dezinformare și interferențele informaționale în cadrul lansării proiectului „Gen Anti-Fake”. Aceasta a subliniat faptul că România se confruntă cu un război hibrid care durează de cel puțin un deceniu. Luciana Ghica a evidențiat necesitatea de a înțelege mecanismele complexe care stau la baza acestor atacuri asupra stabilității statului.
În cadrul intervenției sale, Luciana Ghica a explicat diferența dintre distribuția ocazională de știri false și strategiile coordonate de actori externi, statali sau non-statali. Pentru aceste ultime, Uniunea Europeană utilizează termenul FIMI, care desemnează manipularea și interferența informațională străină. FIMI nu vizează doar persuasiunea publicului, ci include distorsionarea canalelor de informații și manipularea algoritmilor. Scopul final al acestor acțiuni este destabilizarea societății și afectarea proceselor democratice prin utilizarea mijloacelor militare și non-militare.
Luciana Ghica a avertizat că un ecosistem de dezinformare este construit pe perioade lungi, nu doar în timpul campaniilor electorale. Ea a argumentat că analiza limitată la perioadele de campanie riscă să ignore procesele de cultivare a neîncrederii în instituții care au început cu luni sau ani înainte. Vulnerabilitatea unui stat este direct legată de cea a cetățenilor săi, deoarece un număr mare de persoane susceptibile la manipulare crește riscul pentru întreaga societate. Astfel, dezinformarea devine un fenomen structural, nu doar un eveniment punctual.
Un alt aspect critic abordat de Luciana Ghica este amplificarea artificială a vocilor extremiste în mediul digital. Această strategie creează impresia unei polarizări sociale mult mai intense decât cea reală, prin transformarea opiniilor marginale în mesaje cu vizibilitate extraordinară. Acest proces poate genera un efect de contagiune, determinând cetățenii să devină și ei mai polarizați. Combaterea acestui fenomen necesită mai mult decât simple norme juridice sau instituții de sancționare, deoarece viteza răspândirii informației digitale depășește adesea capacitatea de intervenție a autorităților.
Pentru protecția societății, Luciana Ghica a recomandat menținerea dialogului, evitarea limbajului agresiv și verificarea riguroasă a surselor de informație. Ea a pledat pentru o abordare pe termen lung care să includă educație, implicare civică și standarde profesionale stricte în jurnalism. Participarea activă a cetățenilor în viața publică și responsabilizarea presei sunt esențiale pentru a contracara mecanismele de manipulare. Protecția nu poate fi realizată doar în momentele de criză, ci necesită un efort constant de consolidare a rezilienței sociale.
Contextul securității informaționale este marcat de o creștere a incidențelor de sabotaj și de operațiuni complexe care vizează infrastructura critică sau stabilitatea regională. În acest peisaj geopolitic, atacurile asupra conductelor de gaz sau restricționarea accesului la tehnologii de comunicație vitale sunt exemple de acțiuni care pot compromite misiuni importante. Aceste evenimente confirmă faptul că războiul hibrid utilizează o combinație de presiuni tehnologice și informaționale pentru a afecta direct capacitățile de apărare și de operare ale statelor.
