Speculațiile privind revenirea generalului Serghei Surovikin în structura de comandă a Federației Ruse au generat dezbateri în rândul experților militari. Deși există relatări conform cărora Kremlinul l-ar putea implica în planificarea unor atacuri asupra Kievului, analiștii pun sub semnul întrebării eficacitatea acestui scenariu. Surovikin, cunoscut sub apelativul „Măcelarul din Alep” din cauza campaniilor din Siria, ar putea fi utilizat pentru a intensifica operațiunile rusești, însă contextul actual al războiului din Ucraina prezintă dificultăți majore.
Alexander Kovalenko, analist militar-politic la Rezistența Informațională, consideră că loialitatea lui Surovikin rămâne o problemă pentru Kremlin după revolta grupării Wagner din iunie 2023. Generalul a fost implicat alături de Evgheni Prigojin și Dmitri Utkin într-un marș asupra Moscovei, fapt ce l-a dus în exil în Africa. Kovalenko susține că, deși Surovikin s-a schimbat, serviciile speciale rusești îi urmăresc activitatea, ceea ce face puțin probabil acordarea unor noi responsabilități strategice de comandă.
În ceea ce privește tacticile de atac, Kovalenko observă o evoluție de la metodele „primitive” de teroare energetică folosite anterior către operațiuni mult mai calculate și sistematice. Dacă Surovikin ar prelua controlul, expertul avertizează că calitatea loviturilor ar putea chiar să se deterioreze, deoarece actualul comandament rus a trecut la un format de atac mult mai rațional. Această schimbare de abordare a devenit vizibilă la sfârșitul anului 2025 și începutul anului 2026, prin planificarea atentă a mijloacelor de distrugere.
Pavlo Lakiychuk, expert militar la Centrul pentru Studii Globale „Strategia XXI”, infirmă ideea că Surovikin ar putea deveni „Măcelarul din Kiev”. Acesta explică faptul că succesul campaniilor siriene se baza pe lipsa apărării aeriene a rebelilor, o condiție care nu se aplică în Ucraina. Aviația rusă, utilizând avioane de tip Su-24 sau Su-34 pentru lansarea de bombe butoi, este limitată semnificativ de sistemele de apărare aeriană ale forțelor ucrainene.
Amenințarea asupra infrastructurii critice rămâne un punct de preocupare majoră, în special în ceea ce privește podurile de pe Nipru. În toamna anului 2026, dronele rusești au lovit podurile de Nord și de Sud din Kiev, deși structurile au rezistat și au fost reparate rapid. Analistii avertizează că șapte poduri din capitală pot deveni ținte, deoarece întreruperea transportului rutier și feroviar între malurile Niprului ar complica grav circulația și logistica în oraș.
Conflictul din Ucraina se desfășoară într-un climat geopolitic tensionat, marcat de presiuni internaționale constante asupra liderilor occidentali și a deciziilor de suport pentru Kiev. În timp ce discuțiile despre finanțarea războiului și pozițiile unor figuri politice internaționale continuă să alimenteze dezbaterile globale, capacitatea de apărare a infrastructurii ucrainene rămâne un factor decisiv în menținerea stabilității regionale și a fluxurilor de transport vitale.
