O serie de atacuri cu drone asupra unor nave comerciale desfășurate în apropierea coastelor României și Bulgariei a generat discuții privind răspunsul organizației NATO. Publicația belgiană 7sur7 analizează cele trei incidente recente care au vizat cargouri în zona economică exclusivă a celor două state membre. Atacurile au lovit nave care transportau diverse mărfuri, inclusiv cereale, într-un context de escaladare a tensiunilor în regiunea Mării Negre.
Cele trei incidente includ lovirea două cargouri turcești marți dimineață în zona economică exclusivă a Bulgariei. Nava Alfa Watan, de 83 de metri și sub pavilion togolez, se îndrepta de la El Arish, Egipt, către Sulina, însă s-a scufundat după atac. Celălalt cargou, Able, cu o lungime de 114 metri și pavilion Palau, transporta grâu de la Galați către Istanbul. Acestea au urmat atacului asupra navei Royad Mammadov, care transporta cereale din Izmail, Ucraina, către Ravenna, Italia.
Deși atacurile au avut loc în apropierea teritoriului NATO, există o barieră juridică ce limitează intervenția directă. Zonele economice exclusive ale României și Bulgariei nu sunt considerate teritoriu național, spre deosebire de apele teritoriale care se întind până la 12 mile marine de coastă. În aceste zone, statele de coastă dețin drepturi asupra rescurselor, dar spațiul nu este automat considerat un teritoriu pe care NATO are obligația juridică de a-l apăra împotriva unor atacuri.
Analiza sugerează că Rusia este probabil responsabilă pentru aceste lovituri, vizând infrastructura și economia Ucrainei. O extindere a operațiunilor asupra transportului comercial ar putea afecta veniturile Kievului, care au scăzut de la 5,1 miliarde de dolari în 2021 la 2,6 miliarde în 2022, revenind la aproximativ 4,45 miliarde de dolari în 2024. Totuși, escaladarea este bilaterală, compania Ambrey raportând 213 atacuri între iulie și septembrie, dintre care 88 atribuite Rusiei și 125 Ucrainei.
Riscurile geopolitice și economice sunt semnificative, deoarece Rusia și Ucraina reprezintă împreună circa un sfert din exporturile mondiale de grâu. Perturbările pot duce la o creștere anuală de aproximativ 15% a prețului mondial al grâului, afectând produse precum făina sau pâinea. Pentru România, situația este critică, deoarece porturile Galați și Sulina sunt situate direct pe traseele navelor vizate de aceste atacuri cu drone în zona maritimă de proximitate.
Instabilitatea din Marea Neagră pune sub semnul întrebării securitatea rutelor comerciale esențiale pentru aprovizionarea globală. Tensiunile actuale au dus la solicitări diplomatice, precum cele în care Bulgaria a cerut încetarea ostilităților în regiune, solicitând consultări urgente cu România și Turcia pentru a gestiona riscurile de securitate maritimă.
