Dmitri Medvedev a lansat o nouă amenințare la adresa Armeniei, avertizând că schimbarea direcției politicii externe a Erevanului ar putea avea consecințe negative. Fostul președinte rus a declarat că cel mai rău scenariu pentru statul armean ar fi transformarea acestuia într-o „nouă Ucraină”. Această declarație intervine într-un moment de deteriorare profundă a relațiilor dintre Moscova și Erevan, pe măsură ce guvernul condus de Nikol Pașinian se apropie de Uniunea Europeană și se îndepărtează de alianțele tradiționale.
Medvedev a susținut că actuala conducere armeană a decis să schimbe direcția de dezvoltare a țării, însă a exprimat scepticismul că această mișcare va aduce beneficii. El a acuzat, fără a numi explicit toate statele implicate, că anumite entități încearcă să facă „jocuri” pentru a dezbina țările din Caucazul de Sud. Ca exemplu de instabilitate, Medvedev a menționat Georgia, afirmând că propunerile de aderare la NATO au dus la un conflict, fără ca țara să devină membră a alianței.
Conform declarațiilor sale, Occidentul testează rezistența relațiilor dintre Rusia și Armenia, proces accelerat de planurile guvernului de la Erevan de a adera la Uniunea Europeană. Tensiunile au crescut după ce Parlamentul armean a adoptat, în martie 2025, o lege privind începerea procesului de aderare la UE. Kremlinul a reacționat imediat, susținând că apartenența simultană la UE și la Uniunea Economică Eurasiatică este o imposibilitate structurală, impunând astfel o presiune politică directă asupra deciziilor Erevanului.
Vladimir Putin a solicitat în repetate rânduri Armeniei organizarea unui referendum pentru a lua o decizie definitivă, îndemnând țara să „țină cont de soarta Ucrainei”. El argumentează că războiul din Ucraina a fost declanșat chiar de aspirațiile de integrare europeană ale acestei națiuni. În contra, Nikol Pașinian a respins ideea referendumului înainte de obținerea statutului de candidat la UE, argumentând că cetățenii nu pot alege între UEE și o alternativă care nu este încă definită.
Relația bilaterală a suferit un declin major, Nikol Pașinian declarând că Armenia nu mai consideră Rusia un „partener strategic” și că nu mai are nevoie de baza militară rusă de la Giumri. Ca represalii, Rusia a introdus restricții asupra importurilor de produse armenești, vizând alimente precum lapte, pește, legume, fructe, alcool și flori. Pașinian a subliniat, de asemenea, diferențele de regim, menționând democrația din Armenia și faptul că internetul nu este blocat în țară, spre deosebire de Rusia.
Evoluția tensiunilor din Caucazul de Sud reflectă o schimbare de paradigmă în securitatea regională, unde statele mici se trezesc prinse între influența tradițională a Moscovei și integrarea în structurile europene. Această fractură diplomatică și economică între Rusia și Armenia marchează o perioadă de instabilitate în zona de frontieră, afectând direct parteneriatele de securitate și fluxurile comerciale regionale într-un context geopolitic tot mai fragmentat.
