Un europarlamentar polonez de extremă dreapta, Grzegorz Braun, a solicitat reluarea funcționării conductelor Nord Stream, avariate în urma unui sabotaj. Această propunere a fost susținută de politicieni din partidul german AfD, care pledează pentru ridicarea sancțiunilor și reluarea importurilor de gaze din Rusia. Braun, lider al partidului Confederația Coroanei Poloneze, a susținut că gazul rusesc trebuie să revină pe piața europeană pentru a evita un faliment economic al continentului.
În cadrul unei conferințe organizate la Lubmin, în Germania, Grzegorz Braun a declarat că atât Nord Stream 1, cât și Nord Stream 2 vor fi repornite. Eurodeputatul polonez a argumentat că Europa nu poate supraviețui fără acces la resursele rusești, afirmând că „gazul rusesc va curge spre vest, deoarece, fără el, Europa va da faliment”. Acesta a propus chiar ca Polonia să nu boicoteze proiectul, ci să devină un acționar activ prin inițierea unor demersuri oficiale.
Poziția lui Grzegorz Braun a generat reacții dure din partea oficialilor de la Varșovia, deoarece contrazice linia strategică tradițională a Poloniei. Statul polonez s-a opus constant proiectelor care ocolesc teritoriul său și cel al Ucrainei pentru a transporta energie. Ministrul polonez al Energiei, Miłosz Motyka, a criticat dur această abordare, etichetând susținerea proiectului Nord Stream ca fiind un act de „rușine și trădare” împotriva intereselor naționale.
Partidul german AfD sprijină aceste eforturi, pregătind discuții pentru o posibilă întâlnire în anul 2027 cu emisarul economic al Kremlinului, Kirill Dmitriev. Formațiunea germană militează pentru o schimbare radicală a politicii energetice, vizând reluarea fluxurilor de gaze. Această direcție politică se aliniază și cu propunerile rusești de redeschidere a conductelor, într-un context în care AfD câștigă teren semnificativ în cadrul politicii interne germane.
Istoricul proiectului este marcat de suspendarea procesului de certificare pentru Nord Stream 2 de către Germania, la 22 februarie 2022, imediat înainte de invazia în Ucraina. În septembrie 2022, trei dintre cele patru linii ale conductelor au fost afectate de sabotaje subacvatice, operațiuni pe care autoritățile germane le atribuie unor acțiuni operate de ucraineni. Nord Stream 1 își încetase activitatea încă din 2022, iar a doua linie nu a fost utilizată niciodată pentru transport comercial.
Proiectul Nord Stream a reprezentat un punct de tensiune geopolitică majoră în Europa, afectând securitatea energetică a țărilor din estul continentului. Deciziile privind infrastructura de transport a gazului au modelat relațiile dintre Germania și statele vecine, influențând direct echilibrul puterilor în regiune. Sabotajele suverane asupra acestor conducte au accelerat procesul de diversificare a surselor de energie în întreaga Uniune Europeană.
