Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, este așteptat să demisioneze duminică, într-o mișcare strategică menită să faciliteze tranziția sa către funcția de prim-ministru. Această manevră politică este văzută ca o modalitate de a rămâne aproape de centrul puterii în țara balcanică, în ciuda presiunii politice crescute. În urma demisionării sale, președinta Parlamentului, Ana Brnabić, care este aliată cu Vučić, va prelua funcția de președinte în regim interimar.
Scrutinul anticipat pe 25 octombrie reprezintă un moment critic pentru stabilitatea țării, fiind menit să tranșeze criza declanșată de aproape doi ani de proteste antiguvernamentale. Deși aceste manifestări au evoluat de la simple nemulțumiri la o amenințare directă pentru Vučić, acesta rămâne încrezător în succesul Partidului Progresist Sârb. Partidul urmărește să își prelungească controlul asupra puterii pe care îl deține încă din anul 2012, în ciuda unor rezultate neuniforme prezentate de sondajele recente.
Strategia de a trece de la președinție la funcția de premier este comparată cu modelul aplicat de Vladimir Putin, care a utilizat funcția de prim-ministru pentru a evita limitele impuse mandatelor prezidențiale. În acest context, Vučić a discutat sâmbătă cu Putin, informându-l despre pregătirile electorale. Conform unui comunicat al Kremlinului, ambele părți au subliniat importanța de a împiedica orice formă de ingerinere externă în procesul de vot din Serbia.
Pentru a reuși această tranziție, Partidul Progresist trebuie să înfrunte Lista Studenților, un adversar politic puternic care promite desființarea controlului total asupra instituțiilor publice, inclusiv asupra presei și a sistemului judiciar. Această mișcare a studenților a luat amploare după tragedia din Novi Sad, când prăbușirea unei copertine la o gară renovată a cauzat moartea a 16 persoane. Evenimentul a generat indignare publică și acuzații de corupție în atribuirea contractelor de renovare.
Pe parcursul celor nouă ani de mandat, Vučić a gestionat o politică externă complexă, încercând să mențină candidatura pentru aderarea la Uniunea Europeană, păstrând în același timp relații cu Moscova. Totodată, el a transformat Serbia într-o poartă de intrare pentru China în Europa, prin investiții miliarde de dolari în industrii precum mineritul sau robotica. Totuși, nu a reușit să îmbunătățească relațiile cu Kosovo, un factor esențial pentru parcursul european al țării.
Serbia rămâne o țară cu aproximativ 6,5 milioane de locuitori, aflată într-un echilibru fragil între interesele economice ale marilor puteri și cerințele de reformă ale Uniunii Europene. În timp ce Vučić respinge acuzațiile de manipulare a urnelor, tensiunile sociale rămân ridicate din cauza cerințelor de acces la servicii medicale și locuințe, pe măsură ce țara se pregătește pentru alegerile de la sfârșitul lunii octombrie.
