Alegătorii din Elveția urmează să respingă, în proporție covârșitoare, inițiativa care vizează introducerea în Constituție a unei definiții mult mai stricte a neutralității statului. Conform proiecțiilor realizate de institutul gfs.bern, aproximativ 70% dintre cetățeni vor vota împotriva acestei propuneri. Rezultatele finale ale acestui referendum vor fi anunțate ulterior, însă tendința actuală indică o dorință de a menține flexibilitatea politică a țării.
Lukas Golder, co-director al gfs.bern, a subliniat că acest rezultat nu trebuie interpretat ca o respingere a conceptului de neutralitate în sine. Mai degrabă, votul indică o preferință a alegătorilor pentru o interpretare mai flexibilă a acestui statut, care să permită autorităților să păstreze un spațiu de manevră. Această libertate de acțiune este considerată esențială, în special în ceea ce privește posibilitatea de a impune sancțiuni împotriva Rusiei.
Inițiativa a fost promovată de Partidul Popular Elvețian, o forță de dreapta populistă care dorește reafirmarea angajamentului de neutralitate consacrat încă din jumătatea secolului al XIX-lea. Propunerea ar fi impus interdicția guvernului de a se alătura sancțiunilor împotriva oricărei țări implicate într-un conflict, cu excepția celor aprobate de Organizația Națiunilor Unite. Având în vedere că Rusia deține drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU, o astfel de măsură ar limita drastic capacitatea de reacție a Elveției.
Susținătorii planului au argumentat că guvernul s-a apropiat „periculos de mult” de UE și NATO, fapt ce ar putea amenința securitatea și libertatea de acțiune a Elveției. Pe de altă parte, oponenții, inclusiv guvernul federal și Parlamentul, susțin că actuala Constituție oferă deja suficientă libertate pentru protejarea intereselor naționale. Guvernul elvețian a criticat deja decizia de a se alătura sancțiunilor UE împotriva Rusiei, descriind acțiunile Moscovei ca fiind un „război de agresiune” împotriva Ucrainei.
În prezent, Elveția nu este membră a niciunei alianțe militare, însă menține o cooperare cu NATO de aproximativ trei decenii, inclusiv prin participarea la exerciții comune. Adoptarea propunerii de la Partidul Popular Elvețian ar fi împiedicat guvernul să coopereze cu orice alianță, cu excepția situațiilor în care țara s-ar confrunta direct cu o amenințare.
Sistemul democratic elvețian permite cetățenilor să aibă un cuvânt direct în elaborarea politicilor publice, fiind chemați la urne de regulă de patru ori pe an. Guvernul este condus de un executiv format din șapte membri care iau decizii prin consens, președinția fiind o funcție care se schimbă anual și este considerată în mare parte ceremonială.
