Administrația președintelui Donald Trump pregătește implementarea unor sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI), vizând instituția în ansamblul său. Această mișcare strategică a Washingtonului este menită să afecteze funcționarea tribunalului de la Haga, nu doar să vizeze judecători sau procurori la nivel individual. Conform unor surse familiarizate cu dosarul, măsurile sunt deja elaborate, iar decizia finală ar putea fi oficializată chiar în această săptămână, în contextul reuniunii Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.
Conflictul dintre administrația Trump și CPI este marcat de o tensiune profundă, Washingtonul solicitând tribunalului să renunțe la mandatele de arestare emise împotriva unor lideri israelieni. Oficialii americani contestă, de asemenea, investigația desfășurată anterior privind acțiunile trupelor SUA în Afganistan. Presiunea a crescut semnificativ după realegerea lui Trump în noiembrie 2024, moment în care CPI a emis un mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității legate de conflictul din Gaza.
Dacă Trezoreria SUA va include CPI pe lista entităților sancționate, cetățenii și companiile americane vor fi restricționate în furnizarea de fonduri, bunuri sau servicii către tribunal. Orice astfel de tranzacții vor necesita o licență emisă de Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC). Instituțiile financiare internaționale tind să aplice cu prudență sancțiunile americane pentru a evita riscurile legate de accesul la sistemul financiar al SUA, ceea ce ar putea amplifica impactul asupra tribunalului.
Conducerea Curții a avertizat că aceste măsuri ar putea lovi direct operațiunile cotidiene ale instituției de la Haga. Printre domeniile de activitate care ar deveni vulnerabile se numără achiziționarea serviciilor IT, contractarea polițelor de asigurare, procesul de recrutare a anchetatorilor și efectuarea tranzacțiilor financiare. De asemenea, plata angajaților americani ai tribunalului ar putea fi afectată direct de aceste restricții impuse de administrația de la Washington, afectând capacitatea de lucru a instituției.
Campania de izolare a Curții a fost susținută și de secretarul de stat american Marco Rubio, care a cerut altor state să se retragă din instituție. Washingtonul a aplicat anterior sancțiuni unor judecători și procurori, însă extinderea acestora către întreaga entitate reprezintă un nivel de confruntare nou. Această strategie se înscrie într-un context de opoziție față de mandatele emise de CPI, care vizează și figuri precum Vladimir Putin, afectând astfel dinamica justiției internaționale.
Curtea Penală Internațională a fost înființată în anul 2002 pentru a investiga și judeca infracțiuni grave, precum genocidul și crimele de război. Tribunalul funcționează pe principiul complementarității, intervenind atunci când autoritățile naționale nu pot sau nu doresc să desfășoare proceduri judiciare. Este important de menționat că Statele Unite nu sunt membre ale Curții Penale Internaționale, fapt care alimentează relația tensionată dintre Washington și instituția de la Haga.
