Președintele american Donald Trump a respins oficial informațiile conform cărora ar fi fost dispus să relaxeze sancțiunile aplicate Iranului și să deblocheze fonduri pentru a pune capăt războiului. Pe platforma Truth Social, acesta a declarat luni că afirmațiile care sugerează oferirea unor astfel de facilități nu sunt adevărate. Această reacție vine după ce raportări ale Axios și CNN, bazate pe declarații ale unor oficiali americani anonimi, au indicat disponibilitatea sa de a oferi concesii în schimbul unor progrese concrete în dosarul nuclear al Teheranului.
Donald Trump a subliniat că obiectivele sale principale în acest conflict includ împiedicarea Iranului de a obține o armă nucleară, eliminarea capacității de a ataca vecinii și crearea condițiilor pentru înlăturarea conducerii iraniene. În ceea ce privește propunerile de negociere, președintele american a respins un plan care ar implica redeschiderea Strâmtorii Ormuz, susținând că Teheranul caută un acord rapid pentru această rută strategică din cauza dificultăților economice grave prin care trece țara.
Din partea Teheranului, președintele Masoud Pezeshkian a comunicat disponibilitatea pentru negocieri privind programul nuclear, dar a avertizat că statul iranian nu va accepta nicio formă de intimidare sau constrângere. Pezeshkian a precizat că Iranul nu caută războiul și a confirmat că nu intenționează dezvoltarea unor arme nucleare, deși susține dreptul de a deține capacități nucleare în scopuri pur energetice. Oficialii iranieni au menționat că vor aștepta pozițiile definitive de la mediatori.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a indicat că orice demers pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz este condiționat de îndeplinirea unor cerințe clare din partea Iranului. Acesta a menționat că un acord propus ar putea include o pauză a luptelor și o numărătoare inversă de șapte zile până la reluarea tranzitului prin strâmtoare. În paralel, oficialii americani și iranieni au purtat discuții separate luni cu mediatorii, în încercarea de a soluționa conflictul care durează de șapte luni.
Instabilitatea din Orientul Mijlociu a generat presiuni directe asupra piețelor energetice globale, determinând o creștere a prețurilor la petrol. Contractele futures pentru Brent au crescut cu 1,49 dolari, ajungând la 106,77 dolari pe baril, în timp ce petrolul WTI a urcat cu 1,5%, la 93,94 dolari pe baril. Această evoluție reflectă îngrijorările privind aprovizionarea, în contextul în care conflictul implică atacuri cu drone și rachete asupra intereselor din Golf și amenințări la adresa exporturilor prin Marea Roșie.
Conflictul actual, cunoscut sub numele de „Operațiunea Epic Fury”, a fost lansat în februarie de Donald Trump împreună cu Israel și a provocat perturbări severe ale aprovizionării globale cu energie. Această situație a alimentat inflația la nivel mondial și a dus la extinderea tensiunilor regionale, implicând aliați ai Iranului, precum rebelii Houthi din Yemen, care au lovit interesele saudite și au afectat rutele maritime strategice.
