Oficialii diplomatici și guvernamentali olandezi au fost informați de către SUA că urmează să fie impuse sancțiuni cu potențial devastator asupra Curții Penale Internaționale. Conform declarațiilor oferite sub anonimat pentru Associated Press, Washingtonul a avertizat omologii olandezi că aceste măsuri vor fi impuse începând de luni. În acest context, diplomații americani au încurajat oficial de la Haga să se retragă din cadrul instituției internaționale, deși Olanda caută acum modalități de a ajuta Curtea să rămână funcțională.
Acțiunea de sancționare vine ca o represalie pentru investigațiile desfășurate de Curte asupra unor oficiali din SUA și Israel. Aceste două state nu fac parte din grupul celor 125 de state membre ale Curții Penale Internaționale. Tensiunile au crescut după ce instituția a emis mandate de arestatare împotriva unor înalți oficiali israelieni, inclusiv a prim-ministrului Benjamin Netanyahu, în legătură cu războiul din Gaza. Israelul și Benjamin Netanyahu au respins categoric aceste acuzații.
Secretarul de stat Marco Rubio a descris această mișcare ca fiind o campanie de amploare menită să elimine amenințarea reprezentată de Curtea Penală Internațională. Washingtonul a sancționat deja zeci de foști și actuali membri ai personalului, inclusiv jumătate dintre judecătorii în funcție. Impactul acestor măsuri poate fi extrem de sever, deoarece pot bloca accesul Curții la servicii financiare și informatice esențiale sau chiar să împiedice plata angajaților care se află în SUA.
Pentru a atenua riscurile, Curtea Penală Internațională a început deja procesul de detașare de companiile americane. La începutul anului, instituția a renunțat la produsele Microsoft, alegând un furnizor german de software, și a înlocuit asigurătorii sau furnizorii de servicii financiare cu companii din afara SUA. Oficialii speră la o perioadă de grație de șase luni pentru a finaliza tranziția, deoarece companiile care colaborează cu Curtea ar putea fi supuse unor sancțiuni masive dacă încalcă regulile americane.
Olanda și Uniunea Europeană dispun de puține instrumente pentru a proteja instituția de la Haga. Deși există „Legea de blocare” a UE, care poate împiedica companiile europene să se conformeze sancțiunilor SUA pentru a proteja personalul Curții Europene, nu este clar dacă acest mecanism poate fi aplicat Curții Penale Internaționale, fiind o instituție internațională. În prezent, eforturile se concentrează pe menținerea plăților către martorii protejați și pe asigurarea securității necesare în centrul de detenție.
Curtea Penală Internațională, cu sediul la Haga, funcționează ca un mecanism juridic global pentru judicarea crimelor de război și a crimelor împotriva umanității. Deși este un pilon al dreptului internațional, marile puteri precum SUA, Rusia, China și India nu sunt membre ale acesteia, ceea ce limitează capacitatea de aplicare a mandatelor de arestare în anumite jurisdicții naționale și afectează echilibrul de putere global.
