Alegătorii din Elveția vor vota, duminică, 27 septembrie 2026, într-un referendum decisiv privind consfințarea unei definiții mai rigide a neutralității seculare în Constituție. Propunerea vizează transformarea statutului actual al țării într-unul mult mai restrictiv, ceea ce ar putea schimba radical poziția Berna în fața crizei de securitate europeană. Dacă inițiativa este adoptată, Elveția va fi împiedicată să impună sancțiuni economice împotriva Rusiei, cu excepția situației în care acestea sunt aprobate de Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite.
În cadrul acestui nou cadru juridic propus, guvernul de la Berna nu ar mai putea asigura cooperarea militară cu organizații precum NATO. Singurele excepții prevăzute ar fi în cazul în care Elveția însăși ar fi atacată sau ar fi confruntată cu o amenințare iminentă. Această schimbare ar limita drastic marja de manevră pe care guvernul o utilizează în prezent pentru a răspunde provocărilor geopolitice, transformând neutralitatea dintr-un instrument flexibil într-o normă constituțională rigidă.
Inițiativa privind neutralitatea a fost lansată de grupul național-conservator Pro Schweiz, fiind strâns asociat cu Partidul Popular Elvețian (SVP). Printre forțele motrice ale campaniei se numără fostul consilier federal Christoph Blocher, care susține că actualul aliniament la Europa a pătat imaginea țării. Susținătorii, precum medicul Samuel Sommaruga, argumentează că o neutralitate strictă ar proteja Elveția în cazul unui conflict între NATO și Rusia, permițând țării să rămână un canal de dialog.
Guvernul elvețian și majoritatea partidelor politice se opun propunerii, avertizând că aceasta ar putea duce la izolarea țării. Deputata Corina Gredig, din Partidul Verde-Liberal, a susținut că izolarea nu reprezintă o strategie de securitate viabilă în contextul actual. Sondajele recente indică o opoziție semnificativă: un studiu realizat de 20 Minuten și Tamedia arată că 68% dintre respondenți resping propunerea, în timp ce doar 31% sunt în favoarea acesteia.
Dezbaterea reflectă tensiunea dintre tradiția neutralității și realitățile securității europene după invadarea Ucrainei de către Rusia. De la începutul anului 2022, Elveția a adoptat sancțiunile UE împotriva Moscovei, fapt care a stârnit nemulțumiri în rândul conservatorilor. În prezent, Berna încearcă să își consolideze apărarea și să își majoreze cheltuielile militare, participând totodată la proiecte de apărare ale UE și intensificând dialogul politic cu NATO, deși rămâne în afara alianței.
Neutralitatea Elveției are rădăcini istorice adânci, fiind recunoscută de dreptul internațional și consacrată în Constituție în 1848. Deși țara a evitat participarea la războaie între state, ea a aplicat pragmatism în trecut, precum în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În perioada modernă, Elveția a demonstrat că statutul de neutră nu exclude participarea la sancțiuni economice sau la parteneriate de securitate, cum a fost alăturarea la Parteneriatul pentru Pace al NATO în 1996.
