Ambasatorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit luni la Bruxelles pentru a decide dacă vor continua aplicarea sancțiunilor care vizează persoane și entități ruse. Discuțiile diplomatice au devenit complexe în urma cererii Franței de a-l elimina de pe lista restricțiilor pe miliardarul Alișer Usmanov. Procesul de decizie este marcat de o presiune temporală extremă, deoarece toate statele membre trebuie să ajungă la un consens până marți la miezul nopții, ora Bruxellesului.
În prezent, măsurile restrictive europene sunt aplicate asupra unei liste care cuprinde aproximativ 3.000 de persoane și organizații. Pentru ca aceste restricții să rămână în vigoare, este necesar votul favorabil din partea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. Termenul inițial de revalidare a listei, stabilit pentru 15 septembrie, a fost deja amânat o dată, iar noua dată-limită pentru finalizarea procesului de vot este marți noaptea.
Solicitarea Franței de a-l radia pe Alișer Usmanov din evidența persoanelor sancționate este susținută de argumente legate de securitatea națională. Un diplomat francez a indicat faptul că autoritățile încearcă să ofere un răspuns partenerilor internaționali care au discutat cu Franța despre omul de afaceri ruso-uzbek. Alișer Usmanov deține active semnificative în sectoarele media, telecomunicații, minier și metalurgic, având la începutul anului o avere estimată la 18,8 miliarde de dolari.
Poziția Franței a generat și alte reacții în cadrul Consiliului UE, Luxemburgul susținând că și antreprenorul rus Mihail Fridman ar trebui scos de pe listă dacă se acceptă cererea privind Usmanov. În schimb, capitale din statele baltice și scandinave se opun eliminării unor persoane sancționate, temându-se că o astfel de decizie ar putea crea un precedent periculos. Președinția irlandeză a Consiliului UE a propus ca revizuirea listelor să se facă la fiecare 36 de luni, în loc de semestrial, pentru a evita astfel de impasuri.
Dacă statele membre nu reușesc să obțină un acord, măsurile incluse în lista actuală vor înceta să mai producă efecte juridice. Contextul sancțiunilor europene este unul de lungă durată, regimul restrictiv fiind instituit încă din 2014 ca reacție la anexarea Crimei. Aceste măsuri au fost extindere considerabil după începutul ofensivei ruse din Ucraina în 2022 și după anexarea declarată de către Moscova a regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson.
Ultimul pachet de măsuri restrictive, aprobat la data de 23 iulie, a vizat o gamă largă de entități rusești. Acesta a inclus restricții aplicabile pentru 41 de nave, 33 de instituții financiare și de credit ruse, patru bănci operate în afara UE, precum și pentru 218 persoane sau entități suplimentare.
