O investigație coordonată de organizația Reporteri Fără Frontiere (RSF) a dezvăluit faptul că mai mulți asistenți conversaționali bazați pe inteligență artificială eludează sancțiunile impuse de Uniunea Europeană împotriva instituțiilor media rusești. Studiul arată că platforme populare precum ChatGPT, Claude și Grok furnizează rezumate de știri provenite de la entități aflate sub restricții, fără a avertiza utilizatorii cu privire la sursa originală a informațiilor. Rezultatele cercetării au surprins echipa de investigație, având în vedere reglementările europene existente.
Ancheta, condusă de Vincent Berthier, șeful departamentului tehnologic al RSF, a testat șase asistenți conversaționali prin solicitarea de informații de la o listă specifică de instituții rusești sancționate. Printre entitățile vizate se numără RIA Novosti, Russia Today și versiunile sale în limbi străine, Rossiya RTR, Rossiya 24, Sputnik și Strategic Culture Foundation. Atunci când accesul direct la site-urile oficiale era blocat, cercetătorii au instruit chatboții să caute soluții alternative, inclusiv prin utilizarea canalelor de Telegram sau a unor site-uri oglindă.
Rezultatele au evidențiat diferențe majore de comportament între diversele modele de inteligență artificială testate în cadrul studiului. ChatGPT, Claude și Grok au reușit să reconstituie titluri, să distribuie linkuri și să ofere citate din materialele publicațiilor rusești interzise, chiar și în prezența unor pagini care menționau explicit statutul de instituție sancționată. În schimb, Vibe, dezvoltată de Mistral, a găsit alternative precum platforma VKontakte sau aplicații de Telegram, în timp ce Meta AI a fost cel mai reticent, refuzând toate solicitările invocând sancțiunile europene.
Organizația RSF a depus deja o plângere oficială la autoritățile naționale competente și a transmis concluziile studiului către Comisia Europeană. Scopul este ca autoritățile să constate încălcările și să stabilească măsuri de remediere, deoarece legislația europeană interzice nu doar difuzarea directă, ci și orice situație în care operatorii facilitează sau contribuie la distribuția conținutului sancționat. Vincent Berthier a subliniat că actualul cadru al Legii privind inteligența artificială este insuficient, deoarece sistemele care structurează informația nu cad sub categoria de „risc ridicat”.
Comisia Europeană a reiterat faptul că responsabilitatea pentru aplicarea sancțiunilor revine statelor membre, dar a subliniat că furnizorii trebuie să își aducă modelele avansate sub control. Purtătorul de cuvânt Tom Renier a menționat că Legea privind inteligența artificială este pe deplin aplicabilă pentru a reglementa aceste activități. RSF solicită ca agenții conversaționali să fie reglementați ca instrumente de distribuire a informației, nu doar ca utilitare neutre, pentru a asigura o aplicare reală a sancțiunilor împotriva propagandei ruse.
Sancțiunile europene împotriva RT și Sputnik au fost implementate la data de 2 martie 2022, imediat după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, pentru a limita propaganda de stat. Aplicarea acestor restricții a fost însă marcată de o neuniformitate între statele membre, variind de la blocarea unor domenii specifice în Germania, până la lipsa completă de restricții în Austria. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a intervenit ulterior pentru a clarifica faptul că interdicția vizează și site-urile terțe care republică materialele sancționate.
