Administrația președintelui Donald Trump pregătește implementarea unor sancțiuni vizate împotriva întregii Curți Penale Internaționale (CPI), conform unor surse familiare cu dosarul raportate de Reuters. Această mișcare strategică ar marca o intensificare a atacurilor Washingtonului la adresa tribunalului global, instituție care are rolul de a urmări penal crimele de război și genocidul la nivel mondial. Decizia ar putea fi finalizată chiar în această săptămână, în contextul reuniunii Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, potrivit informațiilor furnizate de The Wall Street Journal.
Obiectivul principal al oficialilor americani este ca instanța să renunțe la mandatele de arestare emise împotriva liderilor israelieni, precum și la investigația privind trupele americane din Afganistan. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a lansat deja în iulie o campanie de izolare a Curții, solicitând altor țări să se retragă din acest tribunal. Deși Washingtonul a impus anterior sancțiuni unor judecători și procurori individuali, extinderea acestor măsuri la întreaga entitate CPI reprezintă o schimbare de paradigmă în abordarea administrativă.
Impunerea sancțiunilor la nivel de organizație prin intermediul Trezoreriei SUA ar avea consecințe operative majore, interzicând cetățenilor și companiilor americane să furnizeze fonduri, bunuri sau servicii către CPI fără o licență de la Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC). Din cauza dependenței de sistemul financiar american, băncile aplică adesea în exces astfel de restricții. Această situație ar putea bloca achiziționarea de servicii IT, asigurări, angajarea de anchetatori sau plata zeci de angajați americani ai Curții, conform avertismentelor transmise de președintele și grefierul CPI.
Opoziția administrației Trump față de această instituție nu este un fenomen nou, fiind prezentă încă din primul său mandat. Tensiunile au crescut semnificativ după ce CPI a emis un mandat de arestare pe numele lui Netanyahu pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității în conflictul din Gaza. Planul de a penaliza oficialii CPI a fost dezvoltat în noiembrie 2024, imediat după realectarea lui Trump, continuând o politică de subminare a autorității tribunalului global de către Washington.
Țintirea directă a întregii organizații, împreună cu entitățile care cooperează cu aceasta, ar putea compromite grav capacitatea de funcționare a Curții. Această strategie de presiune economică și juridică vine într-un moment în care autoritatea tribunalului este deja pusă la încercare de deciziile politice internaționale. Impactul sancțiunilor ar putea afecta nu doar fluxurile financiare zilnice, ci și capacitatea instanței de a menține investigațiile în curs pe diverse teatre de conflict global.
Înființată în anul 2002 de comunitatea internațională, Curtea Penală Internațională are misiunea de a urmări penal crimele de război, genocidul și crimele împotriva umanității. Jurisdicția sa este exercitată doar în situațiile în care un stat membru nu poate sau nu dorește să urmărească penal aceste atrocități. Este important de menționat că Statele Unite nu au fost niciodată membre ale CPI, fapt care alimentează disputele juridice și politice dintre Washington și tribunalul de la Haga.
