Administrația președintelui Donald Trump a pregătit un set de sancțiuni vizând întreaga Curte Penală Internațională (CPI), conform unor surse familiare cu dosarul raportate de Reuters. Această mișcare strategică ar marca o intensificare a atacurilor Washingtonului asupra tribunalului global, care are misiunea de a urmări penal crimele de război și genocidul la nivel mondial. Decizia ar putea fi finalizată chiar în această săptămână, în contextul reuniunii Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, conform informațiilor furnizate de The Wall Street Journal.
Obiectivul principal al oficialilor americani este ca instanța să renunțe la mandatele de arestare emise împotriva liderilor israelieni și să oprească investigația privind trupele americane din Afganistan. Administrația Trump a manifestat un dispreț constant față de Curte, acționând activ pentru a o submina. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a lansat deja în iulie o campanie de izolare a Curții, solicitând altor state să se retragă din acest tribunal internațional.
Impozarea unor sancțiuni la nivel de entitate de către Trezoreria SUA ar avea consecințe operative majore asupra funcționării CPI. Orice restricții ar interzi cetățenilor și companiilor americane să furnizeze fonduri, bunuri sau servicii către Curte fără o licență specifică de la Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC). Din cauza dependenței de sistemul financiar american, băncile aplică adesea în exces aceste tipuri de sancțiuni, ceea ce ar putea bloca tranzacțiile financiare de zi cu zi ale organizației.
Conform avertismentelor transmise de grefierul și președintele CPI, operațiunile care ar putea fi grav afectate includ achiziționarea de servicii IT, contractarea asigurărilor și angajarea de anchetatori. Sancțiunile ar putea pune în dificultate chiar și plata a zeci de angajați americani care lucrează pentru instituție. Această abordare vine după ce CPI a emis un mandat de arestare pe numele lui Netanyahu pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității în conflictul din Gaza.
Tensiunea dintre Washington și tribunalul de la Haga a crescut semnificativ după reelectia lui Trump, moment în care ideea de a penaliza oficialii CPI a fost dezvoltată în noiembrie 2024. Deși Washingtonul a impus anterior sancțiuni individuale unor judecători și procurori, trecerea la sancționarea întregii organizații reprezintă o escaladare a politicii de izolare. Această mișcare vizează direct capacitatea de acțiune a tribunalului în procesele care implică interesele de securitate ale aliaților SUA.
Curtea Penală Internațională a fost înființată în anul 2002 de către comunitatea internațională pentru a pedepsi atrocitățile grave, precum genocidul sau crimele de război. Jurisdicția sa este complementară, intervenind doar în situațiile în care un stat membru nu poate sau nu dorește să își exercite singur atribuțiile de investigare și judecată. Este important de menționat că Statele Unite nu au fost niciodată membre ale CPI.
