Administrația președintelui Donald Trump a pregătit un set de sancțiuni aplicabile întregii Curții Penale Internaționale, urmând ca acestea să fie anunțate în viitorul apropiat. Informația a fost furnizată de două surse familiarizate cu subiectul către Reuters. Această mișare strategică a Washingtonului marchează o intensificare a atacurilor asupra tribunalului internațional, care are rolul de a judeca crimele de război și genocidul la nivel global, afectând direct autoritatea instanței.
Obiectivul principal al oficialilor americani este ca instituția să renunțe la mandatele de arestare emise împotriva liderilor israelieni și să oprească ancheta privind trupele americane din Afganistan. Administrația Trump a manifestat dispreț față de Curte în mod constant, depunând eforturi pentru a o submina. Secretarul de stat american Marco Rubio a lansat deja în iulie o campanie de izolare, îndemnând alte state să se retragă din cadrul acestei organizații internaționale.
Deși Washingtonul a aplicat anterior sancțiuni împotriva unor judecători și procurori individuali, această măsură vizează acum întreaga organizație. Potrivit unor informații citate de The Wall Street Journal, decizia ar putea fi finalizată chiar în această săptămână, în contextul reuniunii Adunării Generale a Națiunilor Unite. Momentul exact al anunțului rămâne însă incert, deși pregătirile pentru impunerea acestor restricții la nivel de instituție sunt deja finalizate de către echipa administrativă.
Implementarea sancțiunilor de către Trezoreria SUA ar putea bloca cetățenii și companiile americane să furnizeze fonduri, bunuri sau servicii instanței fără autorizație de la Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC). Această măsură ar putea afecta operațiunile de bază ale Curții, inclusiv achiziționarea de servicii IT, asigurări, angajarea anchetatorilor și tranzacțiile financiare zilnice. Grefierul și președintele CPI au avertizat că astfel de restricții ar putea submina grav activitatea organizației.
Tensiunea dintre Washington și tribunal a crescut după ce CPI a emis un mandat de arestare pe numele lui Netanyahu pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității în conflictul din Gaza. Această poziție a lui Trump a fost consolidată prin planul de sancționare a oficialilor CPI elaborat în noiembrie 2024, imediat după realelectie. Opoziția față de instituție este o constantă politică ce datează încă din primul mandat al președintelui.
Curtea Penală Internațională a fost înființată în anul 2002 de către comunitatea internațională pentru a gestiona cazurile de genocid și crime împotriva umanității. Aceasta își exercită competența doar atunci când un stat membru nu poate sau nu dorește să judece singur atrocitățile comise. Este important de menționat că Statele Unite nu au fost niciodată membre ale acestei Curți Penale Internaționale.