Administrația președintelui Donald Trump pregătește un pachet de sancțiuni aplicabile întregii Curții Penale Internaționale, conform unor surse familiare cu situația care au declarat pentru Reuters. Această decizie marchează o escaladare semnificativă în conflictul de lungă durată dintre Washington și instanța internațională responsabilă de investigarea crimelor de război și a genocidului. Deși sancțiunile sunt deja finalizate, momentul exact în care vor fi anunțate oficial rămâne, în acest moment, neclar pentru observatori.
Conform informațiilor raportate de The Wall Street Journal, procesul decizional ar putea fi încheiat chiar în această săptămână, coincidând cu desfășurarea Adunării Generale a ONU. Washingtonul își își exprimă în mod repetat opoziția față de activitatea CPI, având obiective clare în acest sens. Oficialii americani solicită ca instanța să renunțe la mandatele de arestare emise împotriva liderilor israelieni și să oprească investigația anterioară care vizează trupele americane desfășurate în Afganistan.
Strategia de presiune asupra instanței a fost parțial anunțată în iulie, când secretarul de stat Marco Rubio a lansat o campanie de izolare a CPI. Această abordare a vizat convingerea altor state să se retragă din cadrul organizației. Deși Washingtonul a aplicat anterior sancțiuni individuale împotriva unor judecători și procurori ai instanței, această nouă etapă reprezintă o schimbare de paradigmă, deoarece vizează sancționarea întregii instituții, nu doar a unor membri separați.
Implementarea acestor restricții impuse de Departamentul Trezoreriei ar putea perturba grav funcționarea cotidiană a Curții Penale Internaționale. Avertismentele oficialilor CPI indică faptul că activitățile precum achiziția de servicii IT, asigurările, angajarea noilor investigatori sau tranzacțiile financiare ar putea fi blocate. Mai mult, sancțiunile ar putea afecta plata zecilor de angajați americani și ar interzi companiilor sau cetățenilor SUA să furnizeze fonduri sau bunuri către CPI fără o licență OFAC.
Riscul de paralizie este amplificat de faptul că băncile tind să respecte excesiv astfel de măsuri de sancționare, din cauza dependenței lor de accesul la sistemul financiar american. O astfelmar de blocaj operațional ar putea împiedica procesele de investigație și judecată ale instanței. În acest context, orice restricție financiară aplicată la nivel instituțional va pune sub semnul întrebării capacitatea CPI de a-și exercita mandatul de a investiga fapte de o gravitate extremă la nivel global.
Curtea Penală Internățională a fost înființată în anul 2002 cu scopul de a judeca crimele de război, genocidul și crimele împotriva umanității, intervenind atunci când statele membre nu pot sau nu vor să investigheze aceste fapte. Deși este o instituție centrală în dreptul internațional, Statele Unite nu au fost niciodată membre ale Curții, menținând o poziție de opoziție care a fost reafirmată și în timpul primului mandat al lui Trump.
