Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție prin care solicită anularea condamnărilor la moarte împotriva lui Taraneh Rahimi, în vârstă de 20 de ani, și a lui Leila Abolhasani, în vârstă de 43 de ani. Aceste sentințe au fost pronunțate în urma protestelor din Iran. Rezoluția a fost votată de 541 de eurodeputați, în timp ce 11 au votat împotriva, iar 25 de membri s-au abținut de la vot.
Documentul extinde apelul către autorități prin cererea de sancțiuni suplimentare împotriva persoanelor implicate în încălcări grave ale drepturilor omului. Parlamentul solicită, de asemenea, documentarea responsabililor pentru represiune și abolirea completă a pedepsei capitale. În acest context, eurodeputații au raportat acuzații privind utilizarea torturii, aplicarea unor presiuni pentru obținerea unor mărturisiri și refuzarea îngrijirilor medicale necesare de către autoritățile iraniene.
Cazurile celor două femei au devenit punctul central al acestei rezoluții de urgență, după dezbaterea din plen desfășurată pe 7 octombrie. Parlamentul face referire și la situația lui Romina Rahimi, sora geamănă a lui Taraneh, care a fost condamnată la o pedeapsă de închisoare îndelungată. Rezoluția tratează aceste procese ca parte a unei represiuni mai largi împotriva persoanelor implicate în protestele din anul 2026.
O componentă importantă a documentului vizează recunoașterea conceptului de „apartheid de gen” ca fiind o crimă împotriva umanității în cadrul dreptului internațional. Parlamentul solicită totodată întărirea misiunii internaționale independente a ONU pentru identificarea vinovaților și susține sesizarea Curții Penale Internaționale. Rezoluția subliniază necesitatea păstrării dovezilor privind încălcările pentru a permite o responsabilizare reală a celor care au orchestrat violența.
În ceea ce privește mecanismele de constrângere, Parlamentul cere lărgirea măsurilor restrictive, deși deciziile privind înghețarea activelor sau interdicțiile de călătorie aparțin competenței Consiliului. Rezoluția nu obligă direct Iranul la modificarea sentințelor, dar crește presiunea politică asupra Comisiei și a Serviciului European de Acțiune Externă. Obiectivul este de a forța adoptarea unor măsuri suplimentare pentru a proteja disidenții și deținuții politici.
Uniunea Europeană aplică deja un regim de sancțiuni pentru încălcările drepturilor omului în Iran, care vizează în prezent 269 de persoane și 53 de entități. Aceste măsuri includ restricții privind furnizarea de echipamente de represiune și interdicții de călătorie. În iulie, Consiliul a extins lista prin adăugarea a șase persoane, inclusiv judecători implicați în procese împotriva minorităților și disidenților.
