Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a solicitat statelor europene adoptarea unei poziții comune în cadrul negocierilor privind pacea în Ucraina. Într-o conferință de presă susținută joi, 5 noiembrie, la Lisabona, aceasta a subliniat că deciziile privind sancțiunile Uniunii și gestionarea activelor rusești imobilizate depind direct de consensul european. Kaja Kallas a reiterat faptul că activele trebuie să rămână blocate până când Rusia achită despăgubirile necesare Ucrainei, evitând astfel orice concesii premature.
Strategia propusă de Kaja Kallas, elaborată împreună cu miniștrii europeni de externe, vizează încheierea conflictului și prevenirea unei noi agresiuni din partea Rusiei. Această abordare urmărește oferirea unei baze solide de negociere pentru o pace durabilă, în condițiile în care Rusia nu dorește participarea Uniunii Europene la masa discuțiilor. Kaja Kallas a avertizat că mesajele divergente ale Europei ar putea încuraja Moscova să aștepte slăbirea sprijinului acordat Kievului.
În ceea ce privește activele rusești, Kaja Kallas a clarificat faptul că interdicția transferurilor este o măsură temporară și nu reprezintă o confiscarea capitalului. Conform regulamentului adoptat de Consiliul UE la 12 decembrie 2025, deblocarea acestora depinde de îndeplinirea unor condiții cumulative, precum oprirea războiului și plata despăgubirilor fără a afecta economia UE. Această măsură vizează rezervele Băncii Centrale a Rusiei și ale entităților care acționează la indicația acesteia.
Discuțiile actuale între statele membre se concentrează pe modul în care pot fi distribuite sarcinile și riscurile legate de eventualele soluții de finanțare suplimentare. Kaja Kallas a menționat că activele sunt păstrate la instituții financiare din anumite state membre, în timp ce sprijinul pentru Ucraina este considerat un efort european colectiv. Deși se discută despre utilizarea veniturilor extraordinare generate de imobilizare, Kaja Kallas a precizat că aceste discuții nu anunță un nou acord financiar oficial.
Ministerul portughez de externe, prin vocea lui Paulo Rangel, a susținut necesitatea unei unități europene și a prezenței UE în deciziile privind reconstrucția Ucrainei. Paulo Rangel a subliniat că participarea Ucrainei la negocieri este un element fundamental pentru procesul de pace. În paralel, se discută despre un împrumut european de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026–2027, care este finanțat prin împrumuturi pe piețele de capital și garantat prin bugetul european.
Contextul financiar european include deja mecanisme pentru sprijinirea Ucrainei prin utilizarea veniturilor extraordinare generate de imobilizarea activelor, acestea fiind distincte de capitalul blocat. Aceste venituri sunt folosite pentru rambursarea împrumuturilor acordate de UE și G7. Totodată, Consiliul European a convenit în decembrie 2025 asupra unui împrumut de 90 de miliarde de euro, garantat de bugetul Uniunii, fără a recurge la confiscarea directă a activelor rusești.
