Securitatea Mării Negre traversează o perioadă de deteriorare serioasă, marcată de pătrunderi de drone în spațiul aerian românesc și incidente lângă infrastructura energetică. Această evoluție a amenințărilor, care include atacuri asupra navelor comerciale și prezența dronelor maritime cu explozibili lângă porturi, pune sub semnul întrebării capacitatea autorităților de a gestiona o criză majoră. În contextul pregătirilor pentru exploatarea gazelor prin proiectul Neptun Deep, vulnerabilitățile de apărare devin o prioritate strategică națională.
Evoluția incidentelor în ultimele luni indică o suprapunere de amenințări care afectează atât navigația, cât și spațiul aerian. Până la 31 octombrie 2026, au fost înregistrate 37 de pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național, o cifră semnificativ mai mare decât cele nouă raportate în anul 2025. Autoritățile au consemnat totodată 79 de situații de ridicare a aeronavelor și șase drone doborâte, evidențiind o intensificare a activității de monitorizare și reacție în regiune.
Atacurile asupra navelor comerciale, precum cele asupra navelor Yara J și Wine Trader în octombrie, reprezintă o escaladare gravă. Aceste incidente afectează traficul comercial chiar la intrarea într-o arteră vitală a Dunării, lovind nave care se îndreaptă spre porturi neutre. Comandorul Sandu Valentin Mateiu avertizează că lovirea navelor neutre care se deplasează spre portul Constanța poate fi interpretată ca un început de blocaj și, în final, ca un act de război.
Proiectul Neptun Deep, cu o valoare de aproximativ patru miliarde de euro, aduce riscuri suplimentare de sabotaj. Infrastructura, care include platforma Neptun Alpha și o conductă de 160 de kilometri până la Tuzla, este expusă unor amenințări care pot întârzia producția de gaze planificată pentru 2027. Alexandru Grumaz subliniază că siguranța tehnică a unei platforme nu garantează protecția împotriva unui atac militar sau a sabotajului, necesitând măsuri de apărare suplimentare.
Lipsa unui comandament unic de coordonare reprezintă o vulnerabilitate majoră în apărarea infrastructurii. Responsabilitățile sunt în prezent fragmentate între operatorii economici, Autoritatea Navală Română, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării Naționale. Generalul (r) Virgil Bălăceanu indică faptul că, deși există responsabilități pe instituții, lipsesc structurile care să integreze aceste acțiuni și să asigure dotarea corespunzătoare a Forțelor Navale cu sisteme de combatere a dronelor.
Gestionarea unei crize de amploare în Marea Neagră necesită capacitatea de a răspunde simultan la multiple amenințări, de la atacuri asupra porturilor la protejarea platformelor de gaze. În prezent, expertul în securitate Hari Bucur-Marcu menționează că, deși există structuri și legislație, lipsa personalului specializat în aplicarea acestora rămâne un punct critic. Protecția obiectivelor strategice depinde de o decizie politică de sincronizare a instituțiilor și de îmbunătățirea capacităților de supraveghere și reacție.
