Declarațiile făcute de ambasadorul rus Oleg Ozerov privind statutul de neutralitate al Republicii Moldova sunt percepute ca o amenințare directă la adresa capacității de apărare a țării. Diplomatul rus a calificat drept tendințe periculoase pregătirea operatorilor de drone, achiziționarea echipamentelor antidronă și intensificarea cooperării militare. Această poziție este analizată în contextul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, sugerând că orice pas de securitate care reduce vulnerabilitatea Moldovei este considerat suspect de către Moscova.
Logica aplicată de Rusia transformă neutralitatea într-o obligație de neputință, în care siguranța statului depinde de acceptarea limitelor impuse de Moscova. Presa rusă prezintă exercițiile militarilor moldoveni desfășurate în România, inclusiv cele efectuate alături de americani, ca fiind probe împotriva neutralității. De asemenea, Oleg Ozerov a exprimat opoziție față de trecerea la standardele NATO și față de achizițiile de armament de origine occidentală, considerând aceste acțiuni ca fiind contrare statutului țării.
Participarea la exercițiile de instruire din România oferă proceduri și experiență necesară pentru identificarea amenințărilor aeriene și protejarea infrastructurii, fără a echivala automat cu aderarea la NATO. Moscova solicită restricții pentru armata legitimă a Moldovei, în timp ce menține Grupul Operativ al Trupelor Ruse în regiunea transnistreană fără consimțământul autorităților constituționale. Această prezență militară rusă pe teritoriul Moldovei compromite credibilitatea argumentelor diplomatice utilizate de ambasadorul Rusiei.
În cadrul negocierilor, Oleg Ozerov a asociat procesul de înarmare cu presiunile economice asupra Transnistriei, solicitând reluarea dialogului în formatul „5+2”. Guvernul de la Chișinău consideră însă acest format nefuncțional din cauza agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Această abordare indică faptul că Moscova urmărește simultan controlul asupra politicii de apărare și asupra deciziilor privind teritoriul, încercând să transforme dialogul într-o negociere a vulnerabilității statului moldovean.
Constituția Republicii Moldova, la articolul 11, proclamă neutralitatea și interzice dislocarea trupelor militare străine pe teritoriul său. Curtea Constituțională a stabilit încă din 2017 că autoritățile trebuie să ia toate măsurile necesare, inclusiv cele de natură militară, pentru apărarea valorilor constituționale. Interpretarea acestui cadru juridic aparține instituțiilor moldovenești, iar Rusia are obligația de a se conforma angajamentelor de retragere a forțelor sale, așa cum a fost stabilit la Istanbul în 1999 prin OSCE.
Securitatea regională rămâne un subiect tensionat, în contextul în care Rusia continuă să își exercite influența militară în zonele de conflict. În timp ce alte state europene își ajustează pozițiile în fața agresiunii, Moldova se confruntă cu presiuni care vizează direct suveranitatea sa și dreptul de a investi în propria protecție prin modernizarea armatei naționale.
