O nouă majoritate politică în Serbia, formată în urma mișcării studenților, a câștigat alegerile din 25 octombrie, înfrângând partidul conservator SNS al lui Aleksandar Vucic. Această forță politică a obținut 53% din voturi, în fața scorului de 39% înregistrat de coaliția lui Aleksandar Vucic. Rezultatele indică faptul că mișcării îi vor reveni aproximativ 140 din cele 250 de mandate parlamentare disponibile, oferindu-i o majoritate necesară pentru a guverna singură în țară.
Mirjana Nikolic, rectorul Universității de Artă din Belgrad, a declarat pentru AFP că noul guvern va prioritiza problemele interne, având ca obiectiv principal combaterea corupției. Deși axarea pe reformele interne este clară, Mirjana Nikolic a subliniat că aderarea la Uniunea Europeană rămâne un obiectiv strategic pentru Serbia. Această direcție de politică externă a fost susținută de toate guvernele de la Belgrad începând cu anul 2000, fiind considerată esențială din punct de vedere geopolitic.
În ciuda intenției de integrare europeană, noua majoritate a anunțat că nu va adopta sancțiuni împotriva Rusiei, în ciuda presiunilor exercitate de Bruxelles. Mirjana Nikolic a explicat că studenții și colegii care au elaborat programul au fost foarte clari în privința opoziției față de aceste măsuri. Decizia reflectă o poziție fermă a noilor lideri, care doresc să mențină echilibrul între obiectivele europene și relațiile cu Moscova, evitând adoptarea restricțiilor votate de UE.
Din punct de vedere geostrategic, Serbia se consideră parte a Europei, având vecini care sunt deja membri ai Uniunii Europene. Totuși, țara continuă să gestioneze o poziție de echilibristică între Bruxelles și Moscova, având în vedere dependența istorică de Rusia pentru aprovizionarea cu gaz. Această complexitate a fost vizibilă și anterior, când Aleksandar Vucic a susținut integritatea teritorială a Ucrainei după atacul Rusiei din februarie 2022, fără însă a implementa sancțiunile contra Rusiei.
Formarea guvernului depinde de rezultatele definitive ale scrutinului, pe care noua majoritate le așteaptă pentru a începe procesul de constituire a cabinetului. Mișcarea studenților, care a protestat împotriva corupției în ultimii doi ani, reprezintă o schimbare majoră în peisajul politic sârb, unde Aleksandar Vucic a fost figura dominantă timp de 14 ani. Această tranziție marchează o perioadă de incertitudine privind modul în care Serbia își va gestiona relațiile cu marile puteri.
Serbia ocupă o poziție delicată în contextul securității regionale, fiind în același timp candidată la aderarea la Uniunea Europeană și partener economic de Rusia. Dependența energetică de gazul rus impune limitări în implementarea politicii externe solicitate de partenerii europeni. Această dualitate între aspirațiile de integrare în structurile occidentale și necesitățile de aprovizionare și relații tradiționale cu Moscova rămâne un element central al stabilității politice din regiune.
