România se confruntă cu o vulnerabilitate strategică în Marea Neagră din cauza lipsei de capacități defensive adecvate la nivelul Marinei Militare. Expertul în securitate Iulian Fota susține că întărirea forțelor navale este singura modalitate prin care statul ar putea descuraja acțiunile Rusiei în regiune. Această situație este agravată de faptul că celelalte două state NATO riverane, Bulgaria și Turcia, nu se implică activ în gestionarea securității maritime.
Iulian Fota, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate națională, subliniază că dotarea actuală cu nave de patrulare este insuficientă pentru un scenariu de conflict. Conform expertului, navele de patrulare nu sunt nave de război și nu sunt concepute structural pentru luptă, ci doar pentru supraveghere. România are nevoie de nave de război reale în Marea Neagră, o necesitate care, conform analizei, ar fi trebuit îndeplinită deja pentru a asigura o forță de descurajare.
Responsabilitatea pentru lipsa corvetelor moderne este atribuită de Iulian Fota liderului PSD, Sorin Grindeanu, în contextul anulării contractului cu compania olandeză Damen. Dacă acest contract ar fi rămas valabil, România ar fi putut avea două sau trei corvete moderne operaționale pe apă. Expertul critică faptul că Marina Militară nu beneficiază de investiții corespunzătoare și că există o lipsă de atenție față de această ramură a armatei, în ciuda necesității unor capabilități antidronă.
Impactul conflictului se reflectă și în consecințele economice directe asupra portului Constanța, care este descris ca fiind „gâtuit” de atacurile rusești. Marea Neagră a ajuns să fie considerată cea mai periculoasă mare a lumii, fapt confirmat de creșterea masivă a costurilor de asigurare pentru nave. Primele de asigurare au crescut de la aproximativ 200.000 de dolari la circa 2,5 milioane de dolari, ceea ce afectează grav comerțul de import-export și fluxul navelor.
Din punct de vedere geopolitic, prezența NATO în regiune este limitată de poziția Turciei, care controlează strâmtoarea Bosfor și Dardanele. Turcia refuză acceptarea navelor de război în Marea Neagră și își menține flota în principal în Mediterana, pentru a proteja interesele legate de fluxurile de energie din Africa. Iulian Fota menționează că, deși Klaus Iohannis a luat decizii bune pentru creșterea bugetului armatei în 2015, nu a reușit să consolideze un consens politic național.
Securitatea în Marea Neagră este influențată de dinamica dintre statele membre NATO și controlul strâmtorilor. În contextul tensiunilor actuale, stabilitatea regională depinde de capacitatea de a gestiona riscurile maritime și de a asigura rutele comerciale. Această situație de securitate este strâns legată de capacitatea statelor riverane de a menține un echilibru între apărare și libertatea de navigație în zona de conflict.
