Republica Moldova și Ucraina desfășoară discuții pentru organizarea controalelor comune de frontieră pe teritoriul moldovenesc, la punctele de trecere Criva–Mămăliga și Mirnoe–Tabaki. Această mișcare strategică vizează fluidizarea traficului și creșterea siguranței călătorilor, însă a devenit subiectul unor campanii de dezinformare. Narativele difuzate de propaganda rusă susțin eronat că Chișinăul ar fi cedat suveranitatea statului prin permiterea controlului granițier ucrainean pe teritoriul său.
Decizia de a extinde acest mecanism de cooperare este justificată de autoritățile de la Chișinău prin necesitatea de a proteja fluxurile de transport. Rusia a început să lovească sistematic punctele de trecere prin care Occidentul livrează armament către Ucraina, ceea ce a impus măsuri de securitate sporite. Ca urmare a acestor riscuri, în septembrie, Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a luat decizia de a retrage angajații de pe teritoriul Ucrainei.
Alexei Lungu, liderul partidului Șansă, a criticat dur această evoluție, susținând că Moldova se transformă într-un teritoriu unde interesele străine dictează deciziile. Acesta a ridicat semne de întrebare privind capacitatea grănicerilor moldoveni și a declarat că suveranitatea statului nu poate fi obiectul unor înțelegeri de culise. Criticile sale vin într-un context în care, în ultimii cinci ani, au fost înregistrate peste 46.000 de treceri ilegale ale frontierei de către bărbați dinspre Ucraina.
În realitate, controlul comun nu implică patrularea grănicerilor ucraineni în interiorul Republicii Moldova sau reținerea persoanelor care fug de mobilizare. Serviciile de frontieră și vamale verifică persoanele și mărfurile în același punct, dar fiecare stat acționează în limitele propriilor atribuții și legislații. Acest mecanism de cooperare bilaterală nu este o practică nouă, fiind utilizat de aproape zece ani în diverse puncte de trecere de-a lungul frontierei.
Implementarea acestor protocoale urmează un model deja stabilit prin acorduri anterioare, precum cele lansate în 2017 la Pervomaisc–Cuciurgan sau Palanca. Serviciul Grăniceresc de Stat al Ucrainei a invocat, de asemenea, riscul bombardării punctelor de trecere de pe partea ucraineană ca motiv pentru această cooperare. Astfel, scopul principal rămâne gestionarea sigură a fluxurilor de persoane și mărfuri într-un mediu de conflict regional.
Contextul acestei cooperări a fost marcat de un incident în octombrie 2026, când un proiectil rusesc a căzut în apropierea punctului de trecere Palanca–Maiaki–Udobnoe. Atacul a afectat un autobuz de rută și a rănit un polițist de frontieră moldovean, ducând la suspendarea temporară a activității în acel punct. Această vulnerabilitate a infrastructurii a accelerat discuțiile privind necesitatea unor proceduri de control coordonat pentru a asigura securitatea frontierelor.
