O nouă criză de stat de drept a izbucnit în Polonia pe 30 octombrie, afectând direct funcționarea Tribunalului Constituțional. Conflictul a culminat cu decizia de suspendare a președintelui instituției, Bogdan Święczkowski, și a vicepreședintelui Bartłomiej Sochański. Aceștia au fost numiți anterior de partidul conservator Lege și Justiție (PiS), formatioară a forței politice apropiate de președintele Karol Nawrocki. Măsura a generat imediat reacții tensionate și proteste în fața sediului instanței.
Decizia de suspendare a fost emisă de judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska, care a preluat conducerea Tribunalului invocând argumentul „vechime în magistratură”. Korwin-Piotrowska a fost numită în funcție în 2026 de către Sejm, prin susținerea actualei coaliții de guvernare, Coaliția Civică (KO). Această coaliție este condusă de premierul polonez Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European între anii 2014 și 2019. Această schimbare de conducere în cadrul instanței constituționale a fost percepută ca o preluare a controlului de către puterea executivă.
Președintele Karol Nawrocki a anulat o delegație oficială spre Senegal pentru a se întoarce imediat la Varșovia, susținând că președintele trebuie să fie în țară în momente critice. Totuși, la sosirea sa la Tribunalul Constituțional, accesul în clădire i-a fost blocat de grupuri de persoane, printre care se aflau și judecători. În aceeași seară, manifestanții au ieșit în stradă pentru a denunța decizia judecătoarei Anna Korwin-Piotrowska, acuzând guvernul de o preluare abuzivă a instanței constituționale.
Disputa privind componența Tribunalului Constituțional are rădăcini în anul 2015, când coaliția PO-PSL a schimbat legislația pentru a permite alegerea anticipată a cinci judecători. După victoria partidului PiS, numirile au fost contestate, iar președintele Andrzej Duda a refuzat să le primească jurămintele. Tensiunile au crescut în 2017, când Comisia Europeană a declanșat procedura articolului 7 din TUE împotriva Poloniei. Ulterior, în 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit încălcarea dreptului la un tribunal constituit prin lege.
Impactul crizei s-a extins rapid la nivelul reprezentării diplomatice, în urma căreia ambasadorii Poloniei în România, Republica Populară Chineză și cel delegat la ONU au demisionat. Mateusz Morawiecki a anunțat depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului condus de Donald Tusk. Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului a avertizat că această mișcare ar putea crea un precedent periculos, permițând unui viitor parlament să suspende conducerea unei instanțe prin alegerea unei persoane cu experiență judiciară vastă.
Această criză constituțională se înscrie într-un context de instabilitate juridică ce afectează relația Poloniei cu structurile europene. De la declanșarea procedurilor de sancționare prin articolul 7 din TUE în 2017, Polonia a fost monitorizată constant de Comisia Europeană pentru independența justiției. Deciziile Tribunalului Constituțional polonez au inclus anterior interpretări ale dreptului UE considerate incompatibile cu Constituția țării, ceea ce a intensificat conflictul de competențe între Varșovia și Bruxelles.
