Activistul pro-democrație Joshua Wong a fost condamnat joi la o pedeapsă de 10 ani de închisoare, în urma unui proces legat de acuzația de conspirație pentru colaborarea cu forțe străine. Sentința a fost pronunțată în temeiul legii securității naționale impusă de Beijing în Hong Kong, reprezentând a doua sa condamnare bazată pe acest instrument juridic. Joshua Wong, în vârstă de 30 de ani, a fost pus sub acuzare în anul 2025, acceptând ulterior vinovăția pentru faptele de care a fost acuzat.
Procurorii au susținut că, în jurul anului 2016, Joshua Wong și activistul Nathan Law au organizat o campanie internațională de lobby pentru a obține autodeterminarea democratică a Hong Kongului. Acuzațiile includ solicitarea de sancțiuni și alte măsuri împotriva Chinei și Hong Kongului înainte de intrarea în vigoare a legii securității naționale. Pentru a susține aceste demersuri, procurorii au invocat întâlnirile pe care Wong le-a avut cu politicieni americani, precum Nancy Pelosi și Marco Rubio, în perioada 2016-2019.
În cadrul procesului, s-a argumentat că Wong a utilizat presa internațională și rețelele de socializare pentru a atrage atenția guvernelor străine asupra cauzei sale. Prin aceste acțiuni, activistul ar fi susținut solicitările de sancțiuni, blocade sau alte măsuri de presiune împotriva Chinei și Hong Kongului. Avocatul său, Derek Chan, a solicitat instanței o pedeapsă mai ușoară, argumentând că clientul său are dorința de a fi eliberat pentru a putea avea grijă de părinții săi.
Joshua Wong execută în prezent o altă condamnare de patru ani și opt luni de închisoare, primită în dosarul legat de alegerile primare neoficiale organizate de opoziție în 2020. Acest proces a fost considerat cel mai amplu dosar instrumentat în baza legii securității naționale din Hong Kong. Înainte de acest nou proces, activistul ar fi urmat să iasă din detenție în luna ianuarie 2027, însă noua sentință de 10 ani modifică semnificativ situația sa juridică.
Cazul este privit cu scepticism de observatori precum Eric Lai de la Centrul pentru Dreptul Asiei al Universității Georgetown, care sugerează că legea poate fi folosită pentru a menține liderii mișcării pro-democrație în detenție. Beijingul consideră poziția lui Wong, care susține independența Hong Kongului, ca fiind inacceptabilă. Pe de altă parte, guvernul local susține că aplicarea legii este esențială pentru stabilitatea orașului după protestele din 2019, afirmând că toate măsurile se bazează pe probe.
Contextul juridic din Hong Kong s-a schimbat radical după protestele antiguvernamentale din 2019, când autoritățile au început o serie de arestări ale activiștilor. Această perioadă a fost marcată de o reducere a posibilităților de reprezentare a opoziției în procesele electorale și de închiderea mai multor publicații critice la adresa guvernului. Măsurile de securitate au transformat radical cadrul politic al fostei colonii britanice revenite sub administrația Chinei în 1997.
