Președintele american Donald Trump a declarat că armata Statelor Unite a identificat 38 de poduri din Iran care ar putea fi distruse într-un interval de doar 60 de minute. Deși a prezentat această capacitate de lovire rapidă, liderul de la Casa Albă a susținut că reluarea atacurilor militare este „foarte puțin probabilă” dacă negocierile cu Teheranul continuă și dacă părțile ajung la un acord solid. Washingtonul impune condiții clare pentru evitarea conflictului, vizând limitarea programului nuclear iranian și redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
Administrația americană a lansat o nouă structură operativă numită „Task Force Iron Gate” („Poarta de Fier”), coordonată de amiralul Brad Cooper. Echipa, care include aproximativ 20 de angajați militari și civili, își desfășoară activitatea din Tampa, Florida. Această unitate va colabora cu diverse instituții americane pentru a identifica și bloca transporturile de armament avansat, tehnologii cu utilizare militară sau civilă, materiale supuse sancțiunilor și fluxuri financiare ilegale. Strategia vizează extinderea presiunii dincolo de Golful Oman, incluzând rutele comerciale terestre și traficul din Marea Caspică.
Presiunea economică exercitată de Washington asupra Iranului include și măsuri directe asupra relațiilor comerciale dintre Teheran și Irak. Ministrul irakian de Externe, Fuad Hussein, a confirmat că Trezoreria Statelor Unite a solicitat Bagdadului închiderea majorității punctelor comerciale de la granița cu Iran, limitând circulația la doar două puncte. Irakul resimte deja consecințe economice severe din cauza perturbărilor transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, pierderile fiind estimate de oficialul irakian la aproximativ 60 de miliarde de dolari.
În paralel, Comandamentul Central al SUA susține că blocada navală a afectat semnificativ veniturile iraniene, împiedicând exportul de petrol brut în valoare de peste 25 de miliarde de dolari în ultimele luni. Ca răspuns la aceste presiuni, Teheranul subliniază capacitatea sa de rezistență prin dezvoltarea tehnologiilor proprii. Oficialii iranieni au menționat producția internă a rachetei Arman, a dronei de patrulare 358 și a sistemului antiaerian Khordad-3, încercând să demonstreze că industria națională poate susține necesitățile militare.
În ciuda amenințărilor cu distrugerea infrastructurii, Donald Trump a argumentat că nu dorește să ordone o astfel de operațiune, deoarece refacerea podurilor ar putea dura până la zece ani. Pe de altă parte, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a menționat că oferta Teheranului pentru o încetare a ostilităților pe toate fronturile, pentru o perioadă de două zile, rămâne valabilă. Totuși, Iranul a avertizat că va răspunde militar în cazul în care Statele Unite vor relua operațiunile împotriva sa.
Tensiunile dintre Washington și Teheran se încadrează într-un context geopolitic marcat de încercări de stabilizare a unor conflicte majore. În timp ce administrația Trump menține o abordare de presiune combinată, discuțiile despre pace și concesii teritoriale sau diplomatice sunt prezente și în alte zone de conflict, reflectând o perioadă de reevaluare a raporturilor de putere la nivel global și a securității regionale.
