Republica Moldova avansează semnificativ în procesul de aderare la Uniunea Europeană, fiind situată printre cele patru țări candidate cu cel mai mare progres. Comisia Europeană estimează că negocierile de aderare ar putea fi finalizate la începutul anului 2028, un obiectiv considerat dificil, dar realizabil. În acest context strategic, integrarea regiunii Transnistria rămâne principala provocare de securitate, însă abordările politice privind statutul acestui teritoriu încep să se schimbe radical.
Laurențiu Pleșca, coordonator de programe la GMF, consideră că cel mai fezabil scenariu este aderarea Republicii Moldova cu întregul teritoriu recunoscut internațional. Într-o propunere de natură juridică, aplicarea acquis-ului comunitar ar putea fi suspendată temporar pe malul stâng al Nistrului până la reintegrare efectivă. Această strategie este singura care nu îi oferă Moscovei un drept de veto asupra viitorului european al țării, inversând logica tradițională a negocierilor.
Analistul respinge modelul de tip Kosovo, considerându-l periculos, deoarece ar putea oferi Rusiei argumente pentru alte secesiuni. În schimb, planul Chișinăului se bazează pe o europenizare graduală, prin extinderea treptată a legislației, a regimului vamal și fiscal. Această metodă vizează exploatarea slăbiciunilor actuale ale Tiraspolului, oferind beneficii concrete locuitorilor în schimbul transparenței și respectării dreptului european, consolidând astfel suveranitatea statului moldovenesc.
Din punct de vedere economic, procesul de integrare este deja parțial realizat, deoarece aproximativ trei sferturi din exporturile Transnistriei sunt direcționate către UE sub regimul vamal al Republicii Moldova. Laurențiu Pleșca observă că pilonii pseudo-statalității regiunii, precum patronajul rus și capacitatea de servicii publice, sunt în declin. Rusia nu mai poate livra resurse la aceeași capacitate, iar elita economică locală realizează că viitorul său depinde de accesul la piața europeană.
Pentru a sprijini acest proces, Chișinăul a implementat măsuri concrete, inclusiv alocarea a peste 218 milioane de lei în prima jumătate a anului pentru sprijin social, medical și educațional. Un instrument cheie este noul Fond de Convergență, finanțat din impozitele colectate în regiune, destinat categoriilor vulnerabile. De asemenea, autoritățile au consolidat infrastructura de transport și energie, reducând dependența de centrala de la Cuciurgan și oferind stabilitate economică malului drept.
Procesul de extindere a Uniunii Europene rămâne un subiect de o complexitate extremă, influențat de dinamica geopolitică din zona Mării Negre și de securitatea frontierelor de est. Deciziile luate la Bruxelles privind statele candidate nu afectează doar procesul de aderare propriu-zis, ci și echilibrul de putere regional în fața amenințărilor hibride. În acest cadru, stabilitatea Republicii Moldova este esențială pentru securitatea întregului flanc estic al Europei.