Ungaria a stabilit un termen limită pentru încetarea importurilor de gaze naturale provenite din Rusia, vizând luna toamna anului 2027. Anunțul a fost făcut de ministrul de Externe, Anita Orbán, în cadrul unui interviu acordat publicației Telex. Această decizie marchează o schimbare de paradigmă în politica energetică a țării, care încearcă acum să își securizeze aprovizionarea prin noi rute și surse de energie.
Pentru a asigura tranziția către alternative, Budapesta pune accent pe dezvoltarea unor rute de transport mai diversificate. Printre opțiunile strategice menționate de Anita Orbán se numără utilizarea coridorului de gaz care traversează Grecia, o variantă care ar permite accesul la gaz lichefiat și la resursele din Azerbaidjan. Această mișare este esențială pentru reducerea vulnerabilității energetică a statului în fața fluctuațiilor de preț și a riscurilor geopolitice.
Pe lângă ruta prin Grecia, guvernul ungar explorează și alte soluții tehnice pentru a menține stabilitatea rețelelor naționale. Budapesta intenționează să utilizeze capacitatea terminalului de gaz natural lichefiat din Croația, precum și rețelele de conducte existente care leagă țara de alte state vecine. Această strategie de diversificare vizează înlocuirea completă a fluxurilor rusești, într-un efort de adaptare la noile cerințe de securitate energetică ale regiunii.
Această schimbare de direcție vine în urma interdicției impuse de Uniunea Europeană, care vizează eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până la sfârșitul anului 2027. Scopul central al acestei sancțiuni europene este de a elimina orice formă de șantaj energetic din partea Moscovei asupra statelor membre. Ungaria se află printre cele mai afectate națiuni din acest punct de vedere, având o dependență critică nu doar de gaze, ci și de petrolul rusesc.
Relația politică a Ungariei cu Rusia a suferit o transformare radicală în perioada recentă. Sub guvernarea lui Viktor Orbán, țara a promovat politica de „Deschiderea spre Est”, devenind cel mai pro-rus stat membru al UE și al NATO. Totuși, în anul 2026, această apropiere strategică a fost înlocuită de o ruptură diplomatică profundă, odată cu instalarea noului guvern condus de Péter Magyar, care a schimbat prioritățile externe ale Budapestei.
Contextul geopolitic actual este marcat de o reconfigurare a priorităților în cadrul Uniunii Europene, în special în ceea ce privește extinderea blocului. În timp ce procesul de aderare al Ucrainei rămâne un subiect complex, Comisia Europeană a propus obiective limitate pentru negocierile de aderare ale acestei țări pentru anul 2027. Această incertitudine privind integrarea Ucrainei subliniază dificultățile pe care le înfruntă blocul în gestionarea securității și a stabilității la granițele sale de est.