Guvernul Ungariei, condus de Péter Magyar, pregătește deschiderea publică a arhivelor fostei poliții politice, care conțin informații despre zeci de mii de persoane implicate în rețeaua de supraveghere a regimului socialist. Această decizie urmează să faciliteze accesul cetățenilor la documente care au fost, până în prezent, accesibile în principal cercetătorilor sau persoanelor care solicitau detalii despre propriul trecut. Primele informații vor fi făcute publice miercuri, 4 noiembrie, printr-o bază de date online dedicată.
În contextul acestor măsuri, Viktor Orbán a publicat documente datând din 1982 și din a doua jumătate a anilor ’80, susținând că acestea demonstrează încercările serviciilor secrete comuniste de a-l transforma în colaborator. Fostul șef al guvernului ungar a relatat că tentativa de recrutare a avut loc la începutul stagiului său de serviciu militar obligatoriu. „La începutul serviciului militar, au încercat să mă recruteze, dar am refuzat, astfel că tentativa nu a avut succes”, a declarat Viktor Orbán.
După refuzul său, autoritățile comuniste ar fi început să îi monitorizeze activitatea, inclusiv pe cea a soției sale și pe cea a persoanelor din cercurile disidente cu care acesta avea legături. Viktor Orbán susține că aparatul de securitate al fostului regim a infiltrat informatori în grupurile de opoziție și a utilizat dispozitive de ascultare în locuințe sau la locurile de muncă ale persoanelor urmărite. Aceste declarații personale nu au fost verificate independent în materialele consultate.
Estimările istoricii indică faptul că arhivele cuprind numele a aproximativ 50.000 – 60.000 de persoane asociate fostului aparat informativ, dintre care circa 10% ar fi încă în viață. Deși numărul total de persoane menționate este vast, dosare mai detaliate există pentru aproximativ 9.000 de persoane. Publicarea acestor documente suplimentare este programată pentru februarie 2027, după ce vor fi eliminate informațiile personale sensibile și datele care ar putea afecta drepturile victimelor.
Procesul de desecretizare este considerat complicat, deoarece documentele nu oferă întotdeauna o imagine completă, unele fiind distruse în 1989 sau pierdute în timpul revoluției din 1956. Prezența unui nume într-un dosar nu confirmă automat colaborarea voluntară, fiind posibilă constrângerea sau furnizarea de informații sub presiune. Istoricul István Papp a avertizat că publicarea poate cauza situații dificile pentru familiile care vor descoperi implicarea rudelor în activitățile poliției politice, în timp ce Domokos Szokolay speră la o înțelegere mai profundă a trecutului.
Această inițiativă de deschidere a arhivelor de securitate face parte din promisiunile electorale ale partidului TISZA, care a câștigat alegerile parlamentare din aprilie. Măsura vine după ce noua majoritate a adoptat, în septembrie, o lege care permite accesul la aceste date. Ungaria urmează astfel modelul altor state din fostul bloc estic, precum Germania, Cehia și Letonia, care au permis deja accesul extins la documentele poliției politice pentru a clarifica responsabilitățile din perioada comunistă.
