Alegerile parlamentare anticipate din Spania, programate pentru 29 noiembrie, riscă să reaprindă disputa politică dintre Madrid și Catalonia. O schimbare de guvern care ar favoriza o coaliție între conservatorii din Partidul Popular și formațiunea de dreapta radicală Vox ar putea readuce în prim-plan mișcarea independentistă. Partidele separatiste avertizează că o astfel de guvernare va pune sub presiune autonomia regională, limba catalană și structura de autoguvernare a provinciei.
Miza politică este susținută de importanța economică a regiunii, Catalonia având aproximativ opt milioane de locuitori. Această provincie generează aproape 19% din economia Spaniei și concentrează circa 16,5% din întreaga populație a țării. O nouă confruntare între Barcelona și Madrid ar avea, prin urmare, implicații majore atât la nivel politic, cât și economic pentru întregul stat spaniol, afectând echilibrul național.
Francesc-Marc Álvaro, candidat la Senat din partea Stângii Republicane Catalane, susține că o guvernare PP-Vox va limita competențele administrației regionale. Acesta avertizează că noile autorități vor interveni dur în societatea catalană și vor reduce capacitatea de autoguvernare. În același timp, Míriam Nogueras, deputată la Junts, consideră că dependența economică de Madrid va alimenta nemulțumirea susținătorilor separării, indiferent de orientarea politică a guvernului.
Conflictul ar putea include și măsuri privind utilizarea limbii catalane în instituții și în sistemul de învățământ. Oriol Bartomeus, directorul Institutului de Științe Politice și Sociale din Barcelona, consideră că eliminarea limbilor regionale din dezbaterile parlamentare ar fi o declarație de război. Partidele de dreapta ar putea adopta un model de opoziție militantă față de imersiunea lingvistică, similar cu politicile aplicate deja în Valencia sau Insulele Baleare.
Liderul Partidului Popular, Alberto Núñez Feijóo, a susținut că guvernul socialist a deconstruit sistemul constituțional din 1978 prin concesii. Deși Feijóo a declarat că nu intenționează să desființuiască autonomia, el a promis abrogarea legii amnistiei pentru separatiști. Pe de altă parte, Vox, condus de Santiago Abascal, solicită interzicerea formațiunilor separatiste și eliminarea sistemului de autonomie regională, considerându-l costisitor și favorabil naționalismelor locale.
Tensiunile actuale sunt o succesiune a crizei constituționale din 2017, când referendumul de independență a fost declarat ilegal de autoritățile spaniole. Acea perioadă a dus la intervenția directă a Madridului, condamnarea unor lideri separatisti și plecarea altora în străinătate. De atunci, strategia de dialog adoptată de Pedro Sánchez, care a inclus negocierea sprijinului parlamentar și promovarea unei legi de amnistie, a încercat să reducă conflictele dintre centru și periferie.
