Liderul formațiunii Franța Nesupusă, Jean-Luc Melenchon, a prezentat sâmbătă la Le Bourget noul program politic pentru alegerile prezidențiale, intitulat „L'Avenir en commun”. Lansarea documentului are loc într-un moment de instabilitate socială, marcat de greve și manifestații ample organizate împotriva creșterii costului vieții. Propunerile de guvernare ale stângii radicale vizează o transformare profundă a structurii economice și sociale a țării.
Planul economic propus de Jean-Luc Melenchon include măsuri de amploare, precum majorarea salariului minim la nivelul de 1.700 de euro pe lună. Un alt pilon central al programului este reducerea vârstei legale de pensionare la 60 de ani, condiționată de un stagiu de cotizare de 40 de ani. Din punct de vedere bugetar, proiectul anticipează colectarea a 100 de miliarde de euro prin măsuri fiscale, în timp ce cheltuielile publice ar urma să crească cu 80 de miliarde de euro.
Pe plan energetic, documentul menține obiectivul de renunțare treptată la energia nucleară, stabilind ca țintă acoperirea integrală din surse regenerabile până în anul 2060. Când vine vorba de politica externă, Franța Nesupusă susține suspendarea acordului de asociere dintre Uniunea Europeană și Israel. De asemenea, formațiunea cere o încetare a focului în Ucraina și propune o nouă arhitectură de securitate pe continentul european care să includă Rusia în procesele de stabilizare.
Reacțiile celorlalți candidați la Palatul Élysee au fost critice, Marine Le Pen calificând manifestul drept un „plan de dezmembrare a Franței”. Fostul premier Édouard Philippe a atacat conceptul de „economie administrată” susținut de Jean-Luc Melenchon, subliniind că acesta împărtășește cu Marine Le Pen o poziție de opoziție față de integrarea europeană și față de Alianța Nord-Atlantică. În prezent, Jean-Luc Melenchon ocupă poziția a doua în sondajele de opinie, cu aproximativ 18% din intențiile de vot.
Presiunea socială rămâne ridicată, sindicatele și organizațiile studențești solicitând indexarea veniturilor și fonduri suplimentare pentru educația publică. În urma protestelor de joi, desfășurate în aproape 200 de orașe, cifrele privind numărul manifestanților variază semnificativ. Estimările oficiale ale Ministerului de Interne indică participarea a 575.000 de persoane, în timp ce datele furnizate de sindicate menționează un număr de 1,6 milioane de oameni pe străzile Franței.
Contextul politic francez este marcat de o competiție intensă între forțele de extremă dreapta și stânga radicală. În prezent, Marine Le Pen conduce sondajele cu valori cuprinse între 35% și 37%, depășind semnificativ procentele obținute de Jean-Luc Melenchon. Această polarizare reflectă tensiunile de pe piața muncii și nemulțumirile economice care alimentează mișcările de protest din marile centre urbane ale țării.
