Benjamin Netanyahu a solicitat lui Donald Trump, în cadrul unei discuții telefonice desfășurate sâmbătă, 31 octombrie, reluarea operațiunilor militare împotriva Iranului imediat după finalizarea scrutinului american de marți. Conform informațiilor furnizate de Financial Times, premierul israelian susține o abordare militară, considerând că aceasta este preferabilă unui potențial acord diplomatic. Netanyahu dorește evitarea unui scenariu în care Teheranul ar putea păstra o parte din capacitățile sale nucleare prin intermediul negocierilor.
În ciuda presiunilor exercitate de guvernul israelian, Donald Trump a manifestat o reticență în a lua o decizie imediată privind reluarea ostilităților. Deși președintele american a caracterizat conversația cu Netanyahu drept una „foarte bună”, acesta a menționat anterior că negocierile cu Iranul decurg bine și că Washingtonul nu se grăbește să lanseze noi atacuri. Totuși, Trump a avertizat că armata SUA are în vedere posibile lovituri rapide asupra unuor instalații iraniene, menționând că există încă unul sau două obiective care ar putea fi lovite.
Paralel cu tensiunile militare, Qatarul coordonează o rundă de negocieri indirecte între Statele Unite și Iran, în care un proiect de acord este deja în curs de circulație. Planul iranian, prezentat în septembrie, propune măsuri de reducere a tensiunilor și reluarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Teheranul ar putea permite libera circulație a navelor dacă Washingtonul acceptă ridicarea blocadei asupra porturilor, reluarea exporturilor de petrol și accesul la anumite active înghețate în străinătate.
Un obstacol major în procesul de negociere rămâne gestionarea stocului de aproximativ 440 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit deținut de Iran. Administrația Trump solicită transferarea acestui uraniu în afara țării și acceptarea unui calendar de inspecții la principalele instalații nucleare de către Agenția Internațională pentru Energie Atomică. Aceste condiții au fost refuzate public de oficialii iranieni, ceea ce subliniază divergențele profunde privind conținutul și ordinea implementării obligațiilor între cele două state.
Conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran a generat deja perturbări majore în transportul maritim și pe piețele energetice internaționale de la începutul anului. În contextul incertitudinii, prețul petrolului Brent a scăzut la aproximativ 108,5 dolari pe baril, pe fondul speranțelor legate de un eventual acord diplomatic. Totuși, oficialii din statele Golfului avertizează că o nouă etapă a războiului ar putea fi mult mai distructivă decât confruntările anterioare, afectând stabilitatea regională.
Strâmtoarea Ormuz reprezintă un punct critic pentru securitatea energetică globală, fiind o rută prin care tranzitează aproximativ o cincime din volumul total de petrol consumat la nivel mondial. Orice escaladare militară în această zonă strategică are potențialul de a inversa tendințele actuale de scădere a prețurilor și de a amplifica presiunile economice asupra piețelor de energie, inclusiv în Europa.
