Turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Bulgaria, care se desfășoară duminică, poartă o importanță strategică majoră pentru echilibrul politic regional. După primul tur, președinta în exercițiu, Iliana Iotova, și principalul său contracandidat, Andrei Ghiurov, au obținut scoruri extrem de apropiate, cu 34,8% față de 32%. Acest rezultat strâns subliniază o competiție intensă într-un context marcat de temeri privind influența Kremlinului asupra proceselor politice din Sofia.
Analistul de politică externă Cătălin Buciumeanu subliniază necesitatea unei distincții riguroase între liderii cu poziții favorabile intereselor Moscovei și cei susținuți financiar de Rusia. În acest sens, acesta compară situația Ilianei Iotova cu cea a lui Kostadin Kostadinov, liderul partidului Renașterea, care a ocupat locul al treilea. Spre deosebire de Iotova, Kostadinov reprezintă o extremă dreaptă explicit proruse, partidul său semnând în aprilie 2025 un acord de cooperare cu Rusia Unită, partidul lui Vladimir Putin.
Iliana Iotova menține o poziție mai conciliatoare, pledând pentru o soluție negociată a războiului din Ucraina și pentru o abordare diplomatică a securității în Marea Neagră. Totuși, ea a condamnat deteriorarea securității regionale provocată de conflictul actual și a cooperat cu România pentru protecția navigației. Cătălin Buciumeanu precizează că, deși Iotova se opune trimiterii militarilor bulgari în Ucraina, nu se poate reduce întreaga sa politică la ideea de politician controlat de Kremlin.
O victorie a Ilianei Iotova ar putea duce la o convergență între președinție și guvernul condus de Rumen Radev, care deține majoritatea absolută în Parlament. Deși Bulgaria este o republică parlamentară, instituția prezidențială va influența agenda de securitate și discursul public. Pentru Kremlin, o astfel de configurație ar putea însemna o Bulgarie mai rezervată în aplicarea sancțiunilor sau în oferirea de sprijin militar pentru Ucraina, fără a necesita un control direct asupra autorităților.
Din perspectiva României, miza este critică, deoarece Bulgaria este un partener NATO și UE cu care se împart responsabilități strategice la Marea Neagră. O divergență de opinii privind sancțiunile sau evaluarea amenințării rusești ar putea complica formularea unor poziții regionale comune. Totuși, cooperarea recentă în domeniul securității maritime între București și Sofia indică faptul că interesele de securitate rămân comune, indiferent de variațiile discursului politic de la Sofia.
Bulgaria traversează o perioadă de stabilitate parlamentară mai mare după ce coaliția Bulgaria Progresistă, condusă de Rumen Radev, a obținut 131 de mandate din cele 240 disponibile în aprilie 2026. Această lipsă de fragmentare parlamentară schimbă dinamica politică față de anii precedenți. Astfel, rezultatul alegerilor prezidențiale va determina dacă Bulgaria va consolida sau va slăbi capacitatea de a contribui la securitatea europeană în fața agresiunii ruse.
