Iliana Iotova a câștigat alegerile prezidențiale din Bulgaria, consolidându-și poziția de președintă prin obținerea a 57,6% din voturi. În fața ei, fostul premier interimar Andrei Ghiurov a obținut 39,5% din totalul sufragelor în acest tur al doilea. Rezultatul confirmă o orientare politică spre dialogul cu Rusia și o opoziție față de ajutorul militar acordat Ucrainei, transformând scrutinul într-un referendum implicit privind politica externă a țării și poziția față de conflictul actual.
Campania electorală a subliniat o fractură socială semnificativă în Bulgaria, atât la nivel generațional, cât și geografic. Conform sociologului Dimitar Ganev, alegătorii cu vârste între 18 și 40 de ani au optat pentru Andrei Ghiurov, care a avut un succes mai mare în capitala Sofia. În schimb, Iliana Iotova a dominat în orașele regionale mai mici și în sate, fiind susținută în principal de electoratul de peste 40 de ani și de partidul de guvernământ Bulgaria Progresistă.
Iliana Iotova s-a prezentat în campanie sub eticheta de „președinta păcii”, criticându-și adversarii drept „instigatori la război”. Ea a declarat în mod explicit că, în cazul în care va fi în funcție, niciun soldat bulgar nu va fi trimis în Ucraina. Această poziție reflectă viziunea împărtășită de premierul Rumen Radev, care evită să numească Rusia „agresor” și critică liderii europeni pentru lipsa de eforturi în stabilirea unui dialog cu Vladimir Putin.
Relația cu Rusia a fost un pilon central al discursului de campanie, Iotova afirmând că Rusia nu este un dușman al Bulgariei și că reprezintă un factor cheie în arhitectura de securitate a Europei. Această abordare a atras sprijinul unor grupări pro-ruse, precum partidul naționalist Vazrazhdane, care a obținut 12,5% în primul tur. În același timp, unii susținători au avertizat asupra riscurilor de proteste de tip „Maidan”, comparând situația cu revoluția ucraineană din 2014.
Securitatea în regiune a fost influențată de incidentele din Marea Neagră, unde nave au fost lovite de drone în apropierea coastelor bulgare. În timp ce Consiliul European a criticat Rusia pentru această escaladare, liderii bulgari au adoptat o linie mai rezervată. Iliana Iotova nu a indicat Rusia drept autor al atacurilor, iar premierul Rumen Radev a minimalizat responsabilitatea Kremlinului, susținând că atacurile pot continua dacă agresorul nu este identificat clar.
Bulgaria rămâne un membru al Uniunii Europene și al NATO, însă victoriile politice ale candidaților cu poziții ambivalente pot afecta influența țării în cadrul acestor organizații. Deși aproximativ două treimi dintre cetățeni mențin o atitudine pozitivă față de UE, diviziunea politică rămâne accentuată, reflectând tensiunile geopolitice dintre orientarea pro-europeană și cea care caută o reconfigurare a securității prin dialog cu Moscova.
