Ciclul electoral intermediar din Statele Unite este marcat de ascensiunea fenomenului denominat „slopaganda”, un termen care descrie utilizarea conținutului generat de inteligența artificială în scopuri de propagandă și dezinformare. Această practică implică utilizarea de imagini și clipuri video sintetice în campaniile electorale, creând provocări tehnice și etice majore pentru platformele de social media precum Instagram, YouTube și X. Situația este agravată de lipsa unei reglementări federale cuprinzătoare care să impună obligativitatea dezvăluirii utilizării tehnologiei AI în reclamele politice.
Analiza realizată de Wesleyan Media Project indică faptul că peste 187 de milioane de dolari au fost cheltuite pe aproximativ 300 de reclame care utilizează inteligența artificială. Raportul subliniază că această cifră este probabil subevaluată, deoarece numeroase campanii nu includ mențiuni explicite despre originea digitală a conținutului. Datele arată o distribuție asimetrică a acestor investiții, peste 90% din cheltuielile identificate provenind de la candidați republicani, comitete ale partidului sau grupuri de interese înclinat spre republicani, majoritatea acestora neavând nicio dezvăluire privind utilizarea AI.
Exemple concrete de manipulare au fost identificate în campanii specifice, precum videoclipul fals creat de republicanul Bruce Blakeman la adresa guvernatoarei democrate Kathy Hochul. În Texas, candidatul republican la Senat, Ken Paxton, a utilizat un clip generat de AI pentru a-l prezenta pe contracandidatul său, James Talarico, făcând declarații controversate. În acest caz, dezvăluirea privind natura sintetică a materialului a fost limitată la o mențiune de trei secunde care apărea intermitent, în timp ce conținutul era distribuit pe YouTube și X sub formă de postări organice.
Platformele de tehnologie aplică strategii diferite pentru a gestiona acest flux de informații. YouTube utilizează etichete pentru conținutul AI realist și permite candidaților să solicite eliminarea materialelor în care fețele par modificate digital, în timp ce Google impune procese de verificare pentru reclamele electorale. Meta a implementat un instrument de informare pentru reclamele detectate ca fiind create cu instrumente AI terțe, însă X pune responsabilitatea conformării cu legile aplicabile direct pe advertiseri, neavând o politică de monitorizare similară.
Eforturile legislative pentru a controla acest fenomen sunt în prezent în etapa de proiectare, fără a produce încă rezultate concrete. Actul pentru Protejarea Alegerilor împotriva AI Înșelătoare, susținut de senatori din ambele partide, vizează interzicerea distribuirii conținutului audio sau video generat de AI care este intenționat înșelător despre candidații federali. Totodată, democrații propun Actul privind Reclamele AI, care ar trebui să extindă interdicțiile actuale privind denaturarea campaniilor electorale pentru a include și materialele sintetice, însă niciun proiect nu a avansat din comisie.
În prezent, cadrul juridic din SUA rămâne fragmentat, existând aproximativ 30 de legi la nivel statal care impun cerințe diferite privind utilizarea inteligenței artificiale. Deși aceste reglementări locale există, candidații politici nu le respectă întotdeauna în campaniile lor online. Această lipsă de uniformitate la nivel național permite propagarea rapidă a conținutului de tip „slopaganda”, care combină elementele de dezinformare cu tehnologia avansată de generare de imagini și clipuri video.
