Ministerul Apărării din Germania a emis un avertisment intern privind riscurile asociate unei reduceri prea rapide a dependenței de armamentul provenit din Statele Unite. Conform unor documente consultate de POLITICO, Berlinul se confruntă cu o dilemă strategică majoră, temându-se că o schimbare bruscă de direcție ar putea tensiona relațiile cu Washingtonul. Această evaluare a fost pregătită înainte de o reuniune a Comisiei pentru apărare din Parlamentul Germaniei, unde s-a discutat despre cooperarea bilaterală în domeniul apărării.
În prezent, Germania achiziționează peste o treime din principalele sale importuri de armament de la SUA, o cifră de 37% conform datelor furnizate de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI) pentru perioada 2021-2025. Printre echipamentele critice cumpărate se numără avioanele de luptă F-35, elicopterele de transport CH-47 Chinook și sistemele de apărare antiaeriană Patriot. Documentele ministeriale subliniază că dorința publică de autonomie în proiectele de înarmare este privită cu reticență de către Statele Unite.
Temerile Berlinului sunt alimentate de incertitudinea legată de capacitatea Washingtonului de a livra echipamentele promise aliaților europeni. Conflictul actual a afectat deja fluxul de livrări, iar lipsa rachetelor Patriot a îngreunat sprijinul oferit Ucrainei în fața atacurilor rusești. Deși statele europene plătesc pentru aceste livrări prin mecanisme coordonate de NATO, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Pentagonul de întârzieri în livrarea unor rachete deja plătite, acuzație pe care Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a respins-o.
Pe plan economic, o îndepărtare de SUA ar putea lăsa industria germană în afara unor proiecte de producție de armament american. Washingtonul urmărește protejarea intereselor sale economice și solicită ca companiile americane să poată participa la contractele europene. În acest context, Ministerul german precizează că dezvoltarea unor noi parteneriate strategice, inclusiv cu Canada, trebuie realizată în paralel cu cooperarea actuală cu Washingtonul, pentru a nu pune în pericol parteneriatul existent.
Situația este complicată de obiectivele Uniunii Europene, care vrea ca până în 2030 statele membre să cheltuiască cel puțin jumătate din bugetele de apărare pe echipamente europene. În prezent, această proporție este de doar aproximativ 15%. Administrația președintelui Trump a amenințat anterior cu măsuri de răspuns dacă regulile europene vor limita accesul companiilor americane pe piața de armament, în timp ce la nivelul NATO, producătorii americani au reprezentat 58% din importurile majore în perioada 2021-2025.
Dependența de furnizorii americani rămâne o caracteristică structurală a securității europene, în special pentru sistemele de armament avansate. Această realitate este evidențiată de datele SIPRI care arată dominanța SUA în achizițiile de apărare ale aliaților NATO. Tensiunile dintre dorința de autonomie strategică a Europei și protecționismul economic al Washingtonului definesc un cadru geopolitic complex pentru decidenții din Berlin și restul continentului.
