Piața petrolieră internațională a înregistrat o scădere semnificativă a cotațiilor luni, după o perioadă de volatilitate extremă. Referința europeană, petrolul Brent, a coborât cu aproximativ 2%, ajungând la un preț de 96,17 dolari pe baril. În același interval, petrolul american WTI a suferit o scădere de 1,5%, fiind cotat la 89,46 dolari pe baril. Această evoluție urmează o săptămână de pierderi masive, în care Brent a scăzut cu 16%, marcând cea mai mare depreciere săptămânală de la începutul pandemiei de COVID-19.
Declarațiile președintelui Donald Trump au jucat un rol central în reacția investitorilor, alimentând speranțele unei reduceri a tensiunilor dintre Statele Unite și Iran. Liderul de la Casa Albă a afirmat că este puțin probabil să se ordone noi atacuri asupra Iranului, dacă Teheranul acceptă un acord privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz și continuă negocierile despre programul nuclear. Trump a descris Iranul ca fiind o națiune în declin, susținând că atacuri militare nu mai sunt necesare, ceea ce reprezintă o schimbare de ton față de posibilitatea reluării operațiunilor militare menționată anterior.
Investitorii monitorizează cu atenție perspectiva reluării transporturilor maritime prin Strâmtoarea Ormuz, o rută vitală pentru aprovizionarea energetică globală. Orice blocaj în această zonă poate duce la creșteri rapide ale prețurilor, însă optimismul actual este privit cu precauție de experți. Sugandha Sachdeva, fondatoarea SS WealthStreet, a explicat că piața pare să includă deja un scenariu optimist de detensionare, deși un acord cuprinzător între Washington și Teheran nu a fost încă concretizat. Ea estimează că un nivel de susținere pentru Brent ar putea fi în jurul valorii de 93 de dolari.
Analistul Tim Waterer, de la KCM Trade, a subliniat că piața așteaptă confirmarea dacă această schimbare de abordare a lui Trump este una durabilă sau doar temporară, apărută după alegerile de la jumătatea mandatului. Pe lângă factorii geopolitici, prețurile sunt presate de perspectivele de excedent de ofertă. Un raport al JPMorgan indică faptul că piața se îndreaptă spre un surplus, influențat de redresarea fluxurilor din Orientul Mijlociu și creșterea producției în alte regiuni. Banca estimează un surplus de 1,1 milioane de barili pe zi în septembrie și de 1,4 milioane în octombrie.
Evoluția cotațiilor se află la intersecția a două tendințe majore: diminuarea riscului geopolitic și perspectiva unui surplus global de ofertă. Deși Brent a coborât sub pragul de 100 de dolari pe baril, stabilitatea prețurilor va depinde de capacitatea Washingtonului și Teheranului de a transforma discuțiile diplomatice întrând acorduri concrete. Dacă transporturile maritime prin Strâmtoarea Ormuz se vor normaliza, presiunea asupra prețurilor ar putea fi accentuată de excedentul de producție raportat de instituțiile financiare internaționale.
Contextul energetic global este marcat de o diversificare a surselor și de modificări ale fluxurilor de aprovizionare. În timp ce piețele petroliere globale reacționează la tensiunile din Orientul Mijlociu, alte regiuni își ajustează capacitățile de producție și consum. De exemplu, în România, se anticipează că producția internă de gaze naturale va depăși consumul național odată cu exploatarea proiectului Neptun Deep, prevăzută pentru anul 2026, oferind un nou strat de securitate energetică locală.
