Presa din Iran a emis avertismente privind posibilele ținte ale Teheranului în cazul unei escaladări militare, menționând că baze militare din România ar putea fi vizate. Conform publicației de linie dură Kayhan, lista obiectivelor potențiale include, pe lângă România, și instalații americane din Marea Britanie, Italia, Grecia, Albania și Cipru. Această amenințare apare într-un moment de maximă incertitudine, în timp ce președintele american Donald Trump refuză să excludă reluarea operațiunilor militare împotriva Iranului.
Donald Trump a declarat în cadrul unor interviuri că este pregătit pentru acțiune dacă va fi necesar, deși a menționat că nu intenționează să provoace pierderi masive de vieți omenești. Într-un interviu acordat publicației Financial Times, președintele american a sugerat că procesul de confruntare cu Teheranul pare să obțină rezultatele dorite de Washington. Totodată, Trump a confirmat existența unor negocieri indirecte cu Iranul referitoare la stocul de uraniu îmbogățit, menționând că monitorizează evoluția acestor discuții.
Pe plan militar, generalul Ali Abdollahi, șeful Statului Major General al forțelor armate iraniene, a confirmat că armata din Iran actualizează liste de ținte care includ obiective americane și israeliene. Această mișcare strategică este susținută și de declarațiile lui Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian, care a avertizat că răspunsul Teheranului la orice eroare de calcul din partea SUA va fi imprevizibil. Ghalibaf a subliniat că națiunea iraniană nu se va supune amenințărilor sau acțiunilor militare externe.
În paralel, eforturile diplomatice de mediere sunt conduse de Qatar, care încearcă să prevină un conflict deschis între Teheran și Washington. Majed al-Ansari, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Qatar, a afirmat că se depun eforturi regionale intense pentru a evita escaladarea, menționând că există încă o rază de speranță pentru un acord. Teheranul solicită însă îndeplinirea unor condiții specifice, precum ridicarea sancțiunilor petroliere și deblocarea fondurilor înghețate, pentru a permite redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
Situația este complicată de faptul că Statele Unite au efectuat recent lovituri defensive asupra insulei Qeshm din Iran, vizând rachete sol-aer. Deși oficialii americani au descris aceste acțiuni ca fiind limitate și fără intenția de a relua operațiuni de luptă de amploare, tensiunile rămân ridicate. În acest context, președintele Donald Trump a anunțat și o schimbare în politica de finanțare către Israel, menționând că Washingtonul va opri ajutorul anual de 4 miliarde de dolari după acest an, dar va continua vânzarea de arme.
Tensiunile dintre Iran și Occident sunt amplificate de dinamica geopolitică regională, în care Teheranul își consolidează cooperarea cu alte puteri pentru a asigura stabilitatea regimului. Pe lângă negocierile cu mediatorii din Qatar, Iranul menține contacte diplomatice cu Arabia Saudită pentru a discuta noi aranjamente de securitate regională. Aceste eforturi de stabilizare încearcă să limiteze implicarea militară străină într-un mediu marcat de atacuri constante asupra rutelor comerciale și a aliaților SUA.
