Premierul bulgar Rumen Radev a lansat acuzații voalate la adresa României, sugerând că poziția Bucureștiului a contribuit la escaladarea atacurilor cu drone în zona Mării Negre. Acuzațiile au fost formulate în cadrul ediției a șaptea a Forumului Economic de la Sofia, unde liderul bulgar a susținut că atribuirea publică a atacurilor către Moscova a produs noi incidente. Deși Rumen Radev a evitat să menționeze explicit numele României, contextul indică clar țara vizată de critici.
În cadrul intervenției sale, Rumen Radev a subliniat că Bulgaria a acționat corect în fața incidentelor maritime, fiind singurul premier dintre cele trei state membre NATO de la Marea Neagră care a convocat ambasadorul Rusiei pentru a-și exprima poziția. Totuși, acesta a criticat lipsa de dovezi clare înainte de formularea unor acuzații, afirmând că nu poate proceda pe baza unor sloganuri. Premierul bulgar consideră că România a acuzat Moscova fără o analiză preliminară suficientă.
Gabriela Ciot, profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai” și fost secretar de stat în MAE, analizează această situație ca pe o posibilă postură electorală pentru prezidențialele din Bulgaria. Conform Gabrielei Ciot, Rumen Radev ar putea încerca să își consolideze imaginea de pragmatist care protejează Bulgaria de confruntări directe. Această abordare ar putea reflecta o recalibrare deliberată a politicii externe a Sofiei, menită să păstreze canale de comunicare deschise cu Moscova, chiar dacă acest lucru afectează coeziunea aliaților.
În ceea ce privește reacția oficială, Gabriela Ciot observă că lipsa unui răspuns din partea Bucureștiului ar putea fi o eroare strategică. Expertul explică faptul că Rumen Radev a fost suficient de calculat încât să nu numească direct România, oferind astfel diplomației românești un pretext pentru a rămâne în tăcere. Gabriela Ciot sugerează că această abordare „prea diplomatică” a confundat eleganța tăcerii cu prudența strategică, permițând instalarea unui narativ advers.
Deși a existat această dispută, Gabriela Ciot subliniază că acțiunile României au adus rezultate concrete la nivel internațional. Atribuirea atacurilor către Rusia a dus la implicarea directă a secretarului general al NATO, Rutte, precum și la concluziile Consiliului European și la o rezoluție a Parlamentului European care solicită o operațiune navală a UE. Aceste câștiguri diplomatice sunt considerate esențiale pentru securitatea regională, în ciuda criticilor primite de la Sofia.
Securitatea în zona Mării Negre rămâne un subiect de o complexitate majoră pentru statele membre NATO și UE, implicând monitorizarea constantă a spațiului aerian și a rutelor maritime. Deciziile de politică externă ale statelor din flancul estic influențează direct stabilitatea regională și capacitatea de răspuns colectiv în fața provocărilor de securitate actuale.
